BUGETARI DE LUX… Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, Vasile Pavãl, primarul municipiului resedintã, si Eduard Popica, prefectul judetului sunt cei mai bine plãtiti bugetari din judet, de la 1 iulie. Cei trei primesc, în baza noii legi a salarizãrii unitare, câte 13.050 lei, de trei ori mai mult decât primeau pânã acum. Dispar, din prima zi a lunii în curs, toate salariile haotice din administratia publicã de la Vaslui, care fãceau ca, în unele cazuri, unii subalterni sã ia salarii mai mari decât sefii de institutii, cum se întâmpla de multe ori la CJ Vaslui, un singur exemplu. Ce se întâmplã acum, dupã ce legea salarizãrii unitare a intrat în vigoare? Deputatul PSD de Vaslui, Adrian Solomon, spune cã toate Consiliile locale si Consiliul Judetean vor trebui sã se întruneascã de urgentã, pentru a discuta si aproba salariile personalului din aceste institutii, pe baza grilelor stabiite de lege. Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a fãcut deja un apel cãtre cei din administratia publicã localã sã negocieze cu sindicatele salariile pe noua lege a salarizãrii unice. „De la 1 iulie intrã toatã administratia, nu doar demnitarii si trebuiesc fãcute sedintele de consilii locale si judetene ca sã se aprobe salariile”, a spus Lia Olguta Vasilescu. Cele mai mari salarii din judet, atentie!, le vor primi magistratii. Un judecãtor de la Tribunalul Vaslui, cu peste 20 de ani de vechime, va primi, de la 1 iulie, 22.500 lei, aproape dublu fatã de presedintele CJ Vaslui.
Grila de salarizare la nivelul CJ Vaslui, dar si la celelalte primãrii din judet, ar urma sã fie gata la jumãtatea lunii iulie, spun unele surse, însã se va aplica, dupã aprobarea de cãtre Consiliul Judetean. Noile salarii vor fi aprobate, la propunerea presedintelui CJ Vaslui, de cãtre alesii judeteni, cu mentiunea cã functionarii publici nu pot avea un venit mai mare decât indemnizatia vicepresedintilor Consiliului Judetean, adicã 11.600 lei brut. Vorbind de saariile din administratie, trebuie sã spunem cã, de la 1 iulie, cele mai mari salarii din sistemul bugetar le vor avea Dumitru Buzatu, Vasile Pavãl si Eduard Popica, adicã 13.050 lei, lunar. Trebuie spus cã deputatul Adrian Solomon, presedintele Comisiei buget finante din Camera Deputatilor, a cerut salarii de 14.500 de lei pentru presedintii de Consilii judetene, însã propunerea sa nu a fost acceptatã la plen. Vicepresedintii Consiliului Judetean, Ciprian Trifan si Vasile Mariciuc, vor avea salarii de 11.600 lei, lunar, la fel ca subprefectul Mircea Gologan si secretarul judetului, Diana Ursulescu. Primarul municipiului Bârlad, Dumitru Boros, are un salariu, de la 1 iulie, de 10.875 lei, în timp ce primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, va semna pentru un salariu de 10.150 lei. La aceste salarii, primarii vor putea primi si un spor de 25%, în cazul în care aceseazã proiecte europene, ceea ce ìi va face pe multi edili sã se batã pentru salarii mai mari. „Am aprobat, prin aceastã legea unitarã a salarizãrii, si posibilitatea ca, lunar, primarii sã poatã da salarii de merit unor functionari care muncesc mai mult si cu folos pentru institutie, fondul de premiere urmând sã ajungã la nivelul de 5% din fondul de salarii al institutiei”, a spus deputatul Solomon.
Nu se mai fac angajãri la stat, urmeazã evaluãri drastice, iar sporurile vor fi micsorate
Au început sã aparã primele efecte ale legii salarizãrii! Toate posturile din sistemul bugetar sunt blocate pânã la finalul anului, iar pe angajati îi asteaptã evaluãri drastice, care sunt prevãzute chiar în proiect. Pe lângã aceste majorãri, care se aplicã si de acum din luna iulie, dar si de la începutul anului viitor, apar niste efecte care nu sunt tocmai plãcute. Ministrul muncii, Lia Olguta Vasilescu, spunea cã adicã blocarea tuturor posturilor în administratia publicã localã si centralã, pânã la finalul acestui an, este sigurul efect nebenefic al acestei legi. Si totusi, mai sunt câteva prevederi, pe lângã faptul cã nu se vor mai face angajãri în sistemul bugetar, mai sunt si niste criterii de performantã care trebuiesc respectate si niste evaluari dure pe care le vor face sefii institutiilor pe tot parcursul aplicãrii legii salariale. În plus, un alt lucru cu care se vor confrunta bugetarii este limita pe care acestia si-o pot acorda la sporuri. Dacã pânã acum bugetarii puteau beneficia de sporuri mai mari decât salariile, de acum înainte nu se mai poate întâmpla acest lucru. Sporurile vor fi de maxim 30% din salarii la fiecare institutie, astfel încât sporurile sã ajungã la toti angajatii institutiei respective. Cei care pânã acum aveau sporuri mai mari de 30% din salariu, acestea vor fi aduse cuantumul prevãzute de lege. Legea salarizãrii unitare a intrat, sâmbãtã, în vigoare dupã ce a fost promulgatã miercuri de presedintele României, Klaus Iohannis. Legea prevede o crestere etapizatã a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliared de lei pânã în 2020 si 43 de miliarde pânã în 2022, potrivit ministrului Muncii. „Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României si prevede o crestere etapizatã a salariilor bugetarilor cu 56 la sutã, pe o anvelopã bugetarã de 32 de miliarde de lei pânã în 2020 si de 43 de miliarde de lei pânã în 2022. La baza piramidei salariale, cresterile sunt de peste 100 la sutã, ajungând si la 300 la sutã, cum este cazul în apãrare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproportia nu putea fi corectatã nici mãcar la nivelul anului 2022″, declara Lia Olguta Vasilescu, la momentul adoptãrii legii.
Iohannis avertizeazã cã salariile mari nu au sustinere la buget
La momentul promulgãrii, Administratia Prezidentialã a transmis cã presedintele „sustine necesitatea de crestere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunãtãtirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul cã România are nevoie de un cadru legislativ care sã introducã ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât sã fie eliminate inechitãtile si disfunctionalitãtile salariale. În acelasi timp, Presedintele României sustine necesitatea unei cresteri sustenabile a salarizãrii în sectorul bugetar, care sã asigure motivatiile adecvate si performantele necesare din partea tuturor beneficiarilor”. Seful statului a amintit cã legea este un proiect asumat, la nivel guvernamental si parlamentar, de cãtre PSD, ca parte esentialã a programului de guvernare. Iohannis a atras însã atentia „cã aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern si Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coalitia aflatã la guvernare are obligatia sã se asigure cã legea salarizãrii va produce rezultate conform promisiunilor fãcute, fãrã a genera dezechilibre în economie si implicatii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelatã cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate si Crestere, în vederea pãstrãrii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”. „Aceastã lege ar trebui sã rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fãrã sã creeze altele. Orice ajustãri ulterioare, menite sã asigure spatiul bugetar destinat salarizãrii, trebuie sã fie fãcute în mod transparent, credibil si responsabil, fãrã a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investitiile si proiectele de infrastructurã asumate la nivel guvernamental’, considerã presedintele Iohannis.