Salariile în sistemul bugetar de la Vaslui, ca de altfel în toatã România, au explodat. Se vorbeste de salarii de mii de lei la personalul medical – la unii medici, chiar si de zeci de mii de lei – de salarii de mii de lei în multe domenii publice din judet, în timp ce firmele private gâfâie din greu si abia reusesc sã-si achite taxele si impozitele, într-un judet cu una din cele mai mari rate ale somajului din România. Asta îl face pe Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, sã spunã cã este nevoie de o protectie a firmelor românesti, într-o perioadã extrem de dificilã, în care sectorul privat nu poate tine pasul cu salariile plãtite la bugetari. „Ca reprezentant al oamenilor de afaceri si al sistemului Camerelor de Comert si Industrie din România, o spun rãspicat cã nu avem nimic împotriva majorãrii salariilor bugetarilor, însã este nevoie ca Guvernul României sã fie preocupat de predictibilitatea mediului de afaceri, dar si de cresterea Produsului Intern Brut cel putin la valoarea rezultatã în urma majorãrii salariilor. Noi, oamenii de afaceri, credem cã nu este o solutie sã luãm cu o mânã, asa cum bine observã dl. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isãrescu, si sã luãm cu douã, constituind alte taxe si impozite. Solutia este demararea investitiilor guvernamentale si atragerea fondurilor europene, pe care noi le estimãm la 5,2 miliarde de euro. Dacã nu se face acest lucru, oamenii de afaceri vor fi vãduviti de personal, multi vor migra cãtre sectorul de stat – ceea ce nu este o solutie – sau va urma o crestere de preturi de 10-15%, chiar devalorizãri fortate ale monedei nationale”, explicã presedintele Camerei de Comert de la Vaslui. „Trebuie acordate facilitãti fiscale firmelor care angajeazã personal si, în acelasi timp, deduceri de taxe. Dacã nu va fi gânditã o astfel de politicã, vor urma situatii critice pentru cei 3,8 milioane de angajati din sistemul privat, în timp ce multe firme multinationale îsi vor muta sediul din România. Amenintarea cu schimbarea cotei unice si a impozitului global diferentiat va duce la migratia de firme în afara României. Nu e bine, pentru cã aceste multinationale au angajat un mare numãr de personal în România. La fel de corect este sã spunem si cã aceste firme multinationale trebuie sã se supunã legilor românesti”, mai spune Constantin.
Ce se propune în legea-cadru a salarizãrii persoanelor plãtite din fonduri publice
Eliminarea disfunctionalitãtilor salariale existente în sistemul public de salarizare;
Cresterea salariilor de bazã mici cu un procent mai mare fatã de celelalte salarii de bazã din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bazã minim si cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, fatã de 1 la 15 cât este în prezent. Prin aceastã mãsurã, salariile de bazã aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o crestere accentuatã, în jur de 100%, aceastã crestere fiind din ce în ce mai micã pentru salariile aflate în partea superioarã a piramidei salariale;
Cresterea substantialã a salariilor de bazã pentru personalul medical, începând cu anul 2018 (medici si asistente medicale) astfel încât medicul UPU sã beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lunã, iar medicul rezident UPU sã beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lunã;
Cresterea substantialã a salariilor de bazã pentru personalul din educatie, aceastã crestere fiind cuprinsã între 90% -150%, pentru învãtãmântul preuniversitar si între 33% – 125% pentru învãtãmântul universitar;
Cresterea substantialã, de peste 100%, a salariilor de bazã pentru personalul artistic din familia ocupationalã „Culturã”;
Cresterea substantialã, de peste 100%, a salariilor de bazã, soldelor de functie/salariilor de functie pentru personalul din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, în special pentru functiile cu nivel mai mic de salarizare;
Stabilirea salariilor de bazã ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficientilor de ierarhizare si a valorii de referintã utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
Stabilirea aceluiasi nivel de salarizare pentru functiile comune existente în cadrul familiilor ocupationale;
Stimularea performantei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevãzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obtin rezultate deosebite în activitatea desfãsuratã în cadrul institutiei;
Acordarea primei de vacantã anuale, sub formã de vouchere de vacantã, la nivelul unui salariu de bazã minim brut pe tarã garantat în platã;
Acordarea indemnizatiei de hranã anualã la nivelul a douã salarii de bazã minime brute pe tarã garantate în platã. Aceastã mãsurã nu se va aplica personalului din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã care, potrivit legii, beneficiazã de drepturi de hranã, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hranã, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã, republicatã.
Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plãtit din fonduri publice din institutiile si autoritãtile publice ale administratiei publice locale, prin hotãrâre a consiliului local, a consiliului judetean sau a consiliului general al municipiului Bucuresti, fãrã a depãsi limita maximã a indemnizatiei lunare a functiei de viceprimar, a indemnizatiei lunare a vicepresedintelui consiliului judetean, sau, dupã caz, a vicepresedintelui consiliului general al municipiului Bucuresti, corespunzãtor nivelului de organizare;
Încadrarea sumei sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor si indemnizatiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bazã, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.
