Fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) sunt în totalitate alimentate din alocații de la stat. Dar aceste alocații, odată transferate către fonduri în numele cetățenilor români beneficiari, devin active în proprietate privată și ele nu mai pot fi retrase sau naționalizate (confiscate), potrivit Constituției, a precizat Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), într-un comunicat remis luni.
În afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), în România există două alte tipuri de fonduri de pensii „private”: Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocații de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) și Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contribuții individuale și administrate privat (Pilonul III), ambele înființate prin Legi organice în 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investiții din piața de capital, dar reglementate mai prudent prin lege specială, având în vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetățenilor, și durata lor mai lungă (participațiile nu pot fi valorificate decât la termen). Ca orice active în proprietate privată, contribuțiile individuale la aceste fonduri nu pot fi naționalizate, se arată în comunicat, potrivit Agerpres.
Parlamentul și, respectiv, Guvernul au în competența lor să majoreze sau să micșoreze alocațiile bugetare viitoare, fără să afecteze în niciun fel contribuțiile trecute. Și, eventual, mai pot să schimbe, prin lege, administrarea privată în administrare de stat, ceea ce nu înseamnă „naționalizare”. Schimbarea administratorului nu afectează drepturile pe care cetățenii le au în Fondurile din Pilonul II. Poate să afecteze numai eventualele câștiguri suplimentare din randamente, având în vedere că fondurile administrate privat se plasează în active financiare purtătoare de dobânzi, cupoane sau câștiguri de capital, pe când fondurile administrate de stat nu sunt purtătoare de dobânzi, apreciază ASF.
