Departe de agitația orășenească, într-o comună vasluiană frumoasă din nordul județului, Anișoara Lupu face cozonaci moldovenești a căror faimă a ajuns în toată Europa. Rețeta o are de la străbunica ei, e veche de peste o sută de ani și pune pe primul plan calitatea. „Nu mă abat niciodată de la rețeta tradițională. Eu am crescut aici, în Codăești, și îmi aduc aminte, când eram mică, că în preajma sărbătorilor mama pleca la bunica, mama ei, și făcea cozonaci. De Crăciun îmi prindea vrăbii și îmi spunea: <<nu ai voie să mănânci carne de porc, întâi trebuie să mănânci carne de vrabie, ca să fii sprintenă și ușoară ca ea>>. A murit când eu aveam 8 ani, dar imaginile cu ea de sărbători și cu cozonacii mari și frumoși mi-au rămas și azi întipărite în minte. M-am tot întrebat: cum de ieșeau așa mari? Ce ingrediente conțineau? Și am început să fac săpături, să caut rețete, să testez, să fac eu însămi cozonaci”, își amintește Anișoara.
Pasiunea pentru prăjituri, dar mai ales dorința de a face un loc de socializare pentru copiii și femeile din comunitatea sa, a determinat-o pe Anișoara să pună bazele primei cofetării din Codăești, după căderea comunismului. Deși în primii ani i-a fost foarte greu, vrând să renunțe de două ori, nu s-a lăsat și a continuat. A investit în utilaje și în pregătirea angajaților, iar acum prăjiturile ei pot concura cu cele unor cofetării simandicoase de la oraș. „Am căutat să adaptez rețeta aceea veche, tradițională, pe care o făcea bunica și am completat-o cu câteva detalii din rețeta soacrei mele, care e tot din județul Vaslui, și așa au ieșit cozonacii Ancuta de la Codăești, cu ouă de țară, lapte, ouă, nucă, stafide. Au fiecare câte 1 kilogram și o sută de grame și sunt valabili 20 de zile, la temperaturi maxime 6-8 grade. Pasca, cu brânză de la „mama ei”, cu ouă, stafide, cum se face în casă, nu ține mai mult de două zile. Știi ce se întâmplă cu untul dacă îl ții pe masă? Se topește. Se strică. Așa și cu produsele făcute din ingredinte naturale”, spune Anișoara.
Număr enorm de comenzi
Anul 2017 se anunță a fi foarte bun pentru industria patiseriilor. In ultimele zile de dinaintea Paștelui, Anișoara a primit foarte multe comenzi, atât de multe încât a fost nevoită să le refuze: „până joi seara am luat comenzi. Imi pare rău că nu am mai putut să iau în continuare. Credeți-mă că mă suna lumea și îmi era jenă să le spun că nu pot să le dau un cozonac. Nu mă înțelegeți greșit, eu aș fi vrut să pot onora toate comenzile, dar nu pot să îmi bat joc de oameni, de fetele care lucrează la mine. Suntem oameni, efectiv nu putem face față unei nevoi atât de mari. }in la calitatea produselor mele și nu pot face lucruri de mântuială, doar ca să accept orice situație. Am trimis cozonaci în tot județul. Și în America. Nu eu personal, dar părinții. Mă sună sau vin direct aici, la patiserie, și îmi spun: „trimit cozonaci băiatului în America, că a fost acasă de Crăciun și a rămas cu gândul la ei, că sunt foarte buni”. In Europa: Spania, Franța, Anglia, Italia. In țară, în Iași, Bistrița Năsăud, București – unde am câțiva clienți cărora le trimit de Paște și de Crăciun cozonaci”.
