Fabrica SC Plase Pescãresti SA Galati tine pe picioare toatã piscicultura vasluianã.
PESCUIT…Postul Pastelui cu cele douã dezlegãri la peste, de Buna Vestire si Duminica Floriilor, ne aduce aminte de vechiul slogan comunist: “Nicio masã fãrã peste!” Este lege ca în aceste douã mari sãrbãtori din post sã se mânânce numai peste. Cum Duminica Floriilor e aproape, pescarii îsi revizuiesc nãvoadele si se pregãtesc de pescuit. Rãresoii, asa cum în vechime se numeau comerciantii de peste, înrosesc telefoanele pescarilor si-si dau comenzile. De multe ori rãmân cu buzele umflate. Sunt zile în care pescarii nu prind peste, iar comerciantii apeleazã la pestele de import. Asa a fost de Buna Vestire, când pescarii din judet nu au prins mare lucru, desi ne putem lãuda cu cele mai multe acumulãri piscicole din România, într-un clasament pe judete. Cauza? Calitatea nãvoadele si de ce nu si norocul. Secretul nãvoadelor din zona noastrã le detine un tutovean. Familia acestuia a achizitionat de curând singura fabricã de profil din România, este vorba de Plase Pescãresti SA Galati, un brand cunoscut în toatã tara, care produce de la plase pescãresti, sfoarã, parâme si atã pentru baloti la plasa pentru articole sportive. Familia Munteanu, cu rãdãcini în Tutova, a salvat aceastã “bijuterie” de la faliment, unde, dupã ce a cumpãrat pachetul majoritar de actiuni, a investit peste 24 de miliarde de lei vechi.
Piscicultura în Vaslui este domeniul de activitate care, dupã Revolutie, nu a dat înapoi, ci dimpotrivã s-a dezvoltat continuu. În toate acumulãrile de apã din judet se practicã acvacultura, iar celebrele ferme piscicole, cum e cea de la Cârja, si-au recãpãtat strãlucirea de altãdatã. Cum pe vremuri pestele de Cârja era considerat valutã forte la Înalta Poartã, si astãzi, mini Delta Prutului are acelasi renume, inspirându-i pe cei ce ne conduc, iar pe sigla judetului troneazã, impunãtor, trei pesti de argint. Nu poti face pisciculturã fãrã unelte de pescuit, iar singurul producãtor autorizat si cu state vechi este la Galati. Plase Pescãresti SA, o firmã cu traditie, este acum condusã de o familie care-si are rãdãcinile, unde în altã parte decât în judetul nostru, la Tutova. Si iatã cum legãturile se refac într-un misterios lant al coincidentelor, care fac ca uneori istoria sã se repete. Cei trei pesti de argint, cândva simbolul judetului Tutova, simbolizând îndeletnicirea de bazã a locuitorilor din sudul judetului, pescuitul, nu reprezintã doar niste însemne heraldice pe o stemã, ci o traditie care rãmâne încã vie în micuta localitate tutoveanã, si anume mestesugul plaselor de pescuit. Sunã pompos, dar adevãrul e cã plasele de pescuit ascund în spate secrete vechi, fãrã de care pescarii ar fi doar niste marionete care vânturã în sus si-n jos apele fãrã folos. Familia Munteanu a preluat pachetul majoritar de actiuni în 2015 al celebrei fabrici de plase de pescuit de la Galati, practic salvând-o de la faliment, ducând mestesugul tutovenilor mai departe. Povestea vechii fabrici de plase de pescuit, salvatã miraculos de un tutovean, este una ce meritã atentie. Din pãcate, de norocul acesta nu s-au bucurat alte fabrici de traditie din judet, cum ar fi Moldosin-ul, Textila, Izolatoarea sau IAMC-ul.
Drumul navodului de la firul de poliamida pâna la tratarea termica
Nãvoadele se fierb si se coc în cuptoare precum covrigii de Buzãu
Sunt multi piscicultori din Vaslui care, zgârcindu-se la bani, au cumpãrat nãvoade de pescuit din altã parte decât de la vechea fabricã si au regretat. Ce-i drept, au fãcut economii la bani, dar sculele cumpãrate nu le sunt de niciun folos. Pestele le trece prin ochiurile plasei, ca si cum acestea n-ar fi. Secretul este unul bine pãzit la fabrica de plase de la Galati. “Multi fac plase pescãresti astãzi, însã putini stiu secretele. Pestii nu sunt chiar atât de usori. Nu poti împleti câteva fire si sã spui cã faci nãvoade. Pestele de obicei loveste cu putere plasa, iar dacã ochii nu sunt bine fixati, acestia trec ca prin brânzã tãind plasele. Noi, aici, tratãm plasa crudã. O bãgãm într-un tunel cu temperaturi ridicate, de peste 200 de grade si ochiurile se fixeazã. Ca fir, noi folosim o poliamida si la temperaturi ridicate pratic ochiurile de plasã devin de otel. Dupã ce o scoatem din acel tunel, plasele de fierb într-o autoclavã pentru contractie. Practic, aici ochiurile se reduc si se întind perfect. Un alt secret al acestor plase e compozitia firului, care-i dã rezistenta”, a declarat Vasile Vlad, inginerul sef al fabricii, un veteran care lucreazã neîntrerupt din anii ’80 la Plase Pescãresti SA.
Povestea firului rezistent de la nãvoade
Firul pentru plase de pescuit are un traseu lung. Materia primã este o poliamidã care, prin rãsucire pe niste masini speciale, se transformã într-un fir subtire, dar rezistent. Apoi intrã în rãzboiul de tesut, de unde rezultã plasa primarã. Si nu se terminã aici. Plasa intrã pe mâinile dibace ale unor muncitoare care le pigulesc si le înnoadã pânã când ies asa-zisele plase crude. E o muncã titanicã si de migalã. “Nu existã o scoalã anume de confectioneri de plase pescãresti. Calificarea se face la locul de muncã. De aceea noi tinem foarte mult la muncitorii nostri, care-si capãtã experienta aici si pe care nu vrem sã-i pierdem. În trecut la fabricã lucrau peste 1000 de oameni, acum am mai rãmas doar 36. Bine, fabrica nu produce doar plase de pescuit. Facem sfori, plase pentru activitãti sportive, atã de balot. Pe vremea lui Ceausescu cifra de afeceri era pe an de 24 milione de dolari. Fãceam 2.500 de kilograme de atã de balot pe un schimb si în campanie lucram la foc continuu. Am produs si 5.000 de tone de atã de balot. Sigur, sunt amintiri frumoase, dar astãzi fabrica are un nou început”, a mai spus inginerul sef. Mândria sa o reprezintã parâmele. Practic, de la firul subtire de poliamidã se ajunge la sfori groase pentru parâmele de vapoare. “Avem un dispozitiv special unde facem parâmele. Numai noi în tarã le putem face. E destul de complex procesul”, a încheiat prezentarea inginerul care de 36 de ani este în aceastã fabricã.
