Cutuma şpăgii pentru „naşii“ de pe trenurile Regionalei CFR a ajuns în premieră pe masa unui judecător ieşean. Un conductor de tren care „ciugulea“ mici şpăgi de pe traseul Iaşi – Suceava a fost trimis în judecată de procurori: numai de pe o astfel de cursă, şi numai dus, el pleca acasă cu 200 lei. „Ziarul de Iaşi“ a obţinut date în premieră dintr-un dosar penal care a zguduit CFR. Aşa-zisa „frăţie a naşilor“ care luau mici atenţii, ce ajungeau însă la zeci de milioane pe lună per angajat, pentru a-i tolera pe călătorii frauduloşi pare să fie unul din principalele motive ale prăbuşirii companiei feroviare de stat. Audiat de procurori, chiar un fost director general al CFR a venit cu cifre uluitoare. În opinia sa, o treime dintre călători circulă fără bilet, fenomenul cauzând prejudicii de sute de milioane de lei companiei. În dosarul de la Iaşi a fost trimisă în judecată o femeie „naş“ care a luat şpagă chiar de la investigatori sub acoperire. Două întrebări apar. Mai sunt şi în prezent conductori care iau şpăgi în tren? Unde ajung totuşi aceste sume uriaşe, de zeci de milioane de euro, cu care e fraudat CFR?
Fenomenul şpăgilor primite de conductorii din trenurile CFR va fi analizat de judecătorii Tribunalului Iaşi după ce un fost „naş“ al companiei feroviare a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
Cornelia Lommer (48 de ani) a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov într-un dosar disjuns dintr-o cauza cu sute de angajaţi sau şefi din CFR acuzaţi de fapte similare. În actul de acuzare emis de procurorii braşoveni, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, este explicat şi fenomenul corupţiei generalizate din companie, fiind făcute menţiuni şi cu privire la implicarea celor care ar fi trebuit să îi supravegheze pe controlori.
Corupţie generalizată
Dosarul a fost deschis încă din anul 2011, după ce anchetatorii au fost sesizaţi cu privire la o faptă de luare de mită a unui conductor. Procurorii au deschis un dosar amplu în care au folosit inclusiv investigatori sub acoperire – ofiţeri care au fost angajaţi la CFR sau care au circulat cu trenul pentru a surprinde corupţia din trenuri.
„Din cercetările ulterioare efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul CFR Călători au o frecvenţă cu totul deosebită, reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale în cadrul activităţii de verificare a documentelor de călătorie“, precizează procurorii în rechizitoriul prin care au trimis-o în judecată pe Cornelia Lommer.
Procurorii l-au audiat în noiembrie 2012 inclusiv pe directorul general de atunci al societăţii, Ştefan Roşeanu, acesta confirmând informaţiile adunate în timpul anchetei.
„Martorul a subliniat că societatea naţională parte vătămată are în principiu pierderi şi nu are rentabilitate comercială, precizând că singura sursă de venit a societăţii provine din încasările din vânzarea documentelor de călătorie, aceasta constituind aproximativ 25% din totalul veniturilor, restul de până la 100% provenind din subvenţiile de la stat“, se arată în rechizitoriu.
Ştefan Roşeanu a mai declarat la audieri că, din estimările sale, pierderile anuale ale călătoriilor frauduloase se ridică la 130-150 de milioane de lei, adică aproximativ 30% din totalul încasărilor.
Procurorii au audiat şi un revizor general din cadrul Revizoratului General de Siguranţa Circulaţiei şi Control, şeful structurii din CFR care se ocupă cu colectarea veniturilor din bilete. Acesta a adus în discuţie chiar anumite înţelegeri dintre conductori şi angajaţii CFR care ar trebui să-i supravegheze.
Şeful din CFR a vorbit despre „înţelegeri între persoanele cu funcţii de control şi personalul din tren, în sensul că aceştia ignorau aspecte legate de călătoria frauduloasă, practic personalul ar fi primit bani de la călătorii frauduloşi pentru a le facilita călătoria, iar inspectorii şi revizorii de specialitate care efectuau controlul asupra celor dintâi nu evidenţiau aceste aspecte“.
Din estimările proprii, revizorul general a estimat pierderile cauzate CFR de călătorii frauduloşi la „35-40%“.
Mărturia unui „naş“
Inclusiv un „naş“ care a fost audiat de procurori le-a confirmat acestora că este „o practică generală“ ca supervizorii să primească, la rândul lor, bani de la conductori.
