DE-ALE SPIONAJULUI Muzeul „Vasile Pârvan” a continuat sirul conferintelor publice despre personalitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, organizate de muzeograful Laurentiu Ursachi. Subiectul a fost dezvoltat de istoricul Florian Banu (recunoscut pentru cãrtile sale privind istoria serviciilor de informatii în perioada comunistã) si a fost unul deosebit de incitant, fiind legat de interesul lui Gheorghiu-Dej pentru dezvoltarea agriculturii românesti din anii ’60, pe baza celor mai noi tehnologii dezvoltate în Europa de Vest si îndeosebi în SUA. A obtinut acele tehnologii prin spionaj, lucru dezvãluit în cartea care a fost lansatã duminicã, intitutalã “De la SSI la SIE”. Bârladul a fost primul oras în care Florin Banu a lansat aceastã interesantã carte, ca omagiu pentru orasul care l-a dat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Duminicã, 26 martie, în prezenta câtorva zeci de bârlãdeni, la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, sirul conferintelor publice despre personalitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, organizate de muzeograf Laurentiu Ursachi, a continuat. Istoricul Florian Banu (recunoscut pentru cãrtile sale privind istoria serviciilor de informatii în perioada comunistã) a lansat cartea “De la SSI la SIE”, carte care prezintã interesul lui Gheorghiu-Dej pentru dezvoltarea agriculturii românesti din anii ’60, pe baza celor mai noi tehnologii dezvoltate în Europa de Vest si îndeosebi în SUA. Unele dintre acestea au fost obtinute pe cãi mai putin oficiale, prin colaborarea dintre spionajul românesc cu alte servicii strãine. Volumul “De la SSI la SIE” este o istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), publicat recent de Florian Banu la Editura “Corint” din Bucuresti. Cartea a fost prezentatã de Florin Banu, precum si de istoricii Cristian Onel (Bârlad) si Liviu Tãranu (Bucuresti). La doar o lunã de la aparitie, cartea “De la SSI la SIE” a devenit bestseller în România. Prefata ei apartine unui alt istoric celebru în rândul politicienilor români, Mihai Rãzvan Ungureanu, iesean, fost prim-ministru al României si chiar seful SIE, acum câtiva ani. Florin Banu a pus în “fruntea” romanului – document scris de el, drept motto, un citat al lui Constantin Argetoianu “Mai bine un pumn de fapte exacte, decât un sac de informatii gresite”. Volumul are patru capitole, care cuprind evolutia organizatoricã a spionajului românesc, prezentarea sefilor spionajului între 1948 – 1989, oamenii care construiesc spionajul si spionajul care construieste oameni, ultimul capitol introducând cititorul în culisele operatiilor secrete, politie politicã, dezinformare si propagandã, precum si spionaj economic.
