TRIST… Unul din zece copii merge la culcare flãmând. Este concluzia dureroasã a unui studiu realizat în 2016 de World Vision România în comunele din Vaslui si în alte comune din Ialomita, Cluj, Dolj, Olt si Vâlcea. Printre concluziile triste ale cercetãrii se mai numãrã: 30% dintre copiii cu vârste între 7-12 ani prezintã dificultãti de întelegere a unui text simplu, 4% dintre copii muncesc si în alte gospodãrii, incidenta fumatului în rândul adolescentilor (12-18 ani) a crescut de la 7,3% la 9%, în timp ce incidenta consumului de alcool a rãmas constantã – 21%. O bunã parte dintre copii sesizeazã comportamente discriminatorii fatã de copiii mai sãraci cu rezultate slabe la învãtãturã din partea altor copii sau chiar a unor profesori. „Am vãzut copii care sunt priviti altfel – discriminati pentru cã sunt mai prost îmbrãcati. Unii copii înjurã si ei se separã de ceilalti. Când înveti putin mai slab, ceilalti te dau la o parte”, este doar una dintre mãrturiile unui copil dintr-o comunã vasluianã.
Studiul „Bunãstarea ccopilului din mediul rural, 2016” prezintã problemele majore ale copiilor din mediul rural: rezultate scolare slabe, o nutritie inadecvatã si riscuri de sãnãtate. Realizat pe un esantion de 2.205 din cele 105 de sate în care ONG-ul desfãsoarã proiecte, raportul include si o serie de mãrturii ale copiilor.
„Copiii sunt bãtuti numai de pãrintii alcoolici”
„Dezinteresul pãrintilor duce la abandonul scolar al copiilor”, este concluzia mai multor copii din Vaslui. Unul dintre ei povesteste în cadrul studiului: „Unii pãrinti nu au grijã de copiii lor. Pãrintii unor vecini consumã mult alcool si îsi bat copiii si nu îi lasã la scoalã. Copiilor nu le place sã stea acasã cu pãrintii lor, care oricum îsi petrec mult timp la magazinul de lângã casã unde consumã alcool. O colegã de clasã nu poate veni la scoalã pentru cã mama este bolnavã si ea o îngrijeste. Unii pãrinti nici nu si-au înscris copiii la scoalã. Sunt copii care din clasa a V-a încep sã nu mai vinã la scoalã. Copiii sunt bãtuti numai de pãrintii alcoolici sau din cauza notelor”. Tot din Vaslui, alti copii vin cu alte exemple: „Stiu doi copii din sat care stau pe strãzi, nu au ce mânca, nu merg la scoalã. Pãrintii sunt ambii plecati în Italia, iar copiii sunt lãsati cu o bunicã care are 90 ani. O fostã colegã nu a mai venit la scoalã pentru cã a primit prea multe note proaste. Încã din clasa a IV-a copiii încep sã abandoneze scoala în aceastã comunã. O colegã a abandonat scoala si s-a cãsãtorit. La 14 ani a rãmas însãrcinatã. În comunitate sunt multi copii bãtuti în familiile alcoolicilor. Ei îsi bat copiii sau sotiile când se îmbatã. Cele mai mari probleme le au cei care au familii foarte sãrace. Lipsa banilor îi face pe acei pãrinti sã-i exploateze pe copii prin muncã, iar apoi îi si bat pentru a le lua si banii pe care îi cîstigã.”
Solutia: investitii în mediul rural
Studiul include si recomandãri cu privire la problemele semnalate. Acestea vizeazã investitii specifice în mediul rural, în activitãti care sã îi vizeze pe copii, dotarea scolilor, infrastructurã. „Raportul aratã si unele progrese, dar si existenta unor probleme fatã de modul în care bunãstarea afecteazã starea copiilor si chiar drepturile lor. (…) Pentru cã raportul nu se referã doar la bunãstarea materialã sau financiarã a copilului, atinge si zone, precum învãtãmântul, sãnãtatea, dreptul la informare sau dreptul la opinie. Este încurajator cã mãcar în unele sectoare se remarcã unele progrese, ceea ce înseamnã cã lucrurile au luat o turnurã bunã. Rãmâne însã îngrijorãtor faptul cã, desi România a înregistrat mici progrese în ceea ce priveste bunãstarea, ea continuã sã fie printre statele care au încã o ratã ridicatã a sãrãciei în rândul copiilor. Cred cã acest raport ne va ajuta în continuarea demersurilor pe care vrem sã le facem în abordarea integratã a problematicii copilului”, a declarat Cristina Cuculas, sef Serviciu Strategii, Programe la Autoritatea Nationalã pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie.
