IGNORANTÃ…Aproape 30 de primãrii, ale cãror localitãti au fost considerate cu risc de poluare cu nitrati, au lãsat deoparte adoptarea mãsurilor de prevenire. Aceastã actiune pune în pericol sãnãtatea celor din zonele respective. Conform Directiei Judetene pentru Agriculturã Vaslui, acestea sunt primãriile care nu au adoptat mãsurile de prevenire a poluãrii cu nitrati: Pãdureni, Arsura, Rebricea, Bãlteni, Bãcesti, Dumesti, Todiresti, Negresti, Vulturesti, Vetrisoaia, Fãlciu, Berezeni, Lunca Banului, Stãnilesti, Stefan cel Mare, Muntenii de Jos, Zãpodeni, Vãleni, Muntenii de Sus si Municipiul Husi. Aceste primãrii au elaborat planuri de actiune la nivel local pentru protectia apelor împotriva poluãrii cu nitrati din surse agricole, însã acestea nu au prevãzut metodele de finantare. Restul de nouã localitãti nici nu au prezentat planuri de protejare împotriva poluãrii cu nitrati. Consumul de apã cu nivel ridicat de nitrati poate dãuna capacitãtii celulelor de a transporta oxigenul prin sânge. La copii, nivelul mare de nitrati din organism poate duce la probleme respiratorii, iar în cantitãti foarte mari, poate duce la deces.
La nivelul judetului Vaslui, au fost identificate 29 de localitãti ce sunt vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestea sunt: Arsura, Bãcesti, Bãlteni, Banca, Bârlad, Berezeni, Drânceni, Duda-Epureni, Dumesti, Fãlciu, Grivita, Husi, Ivesti, Lunca-Banului, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Negresti, Pãdureni, Pochidia, Pogonesti, Rebricea, Stãnilesti, Stefan cel Mare, Todiresti, Tutova, Vãleni, Vaslui, Vetrisoaia, Vulturesti si Zãpodeni. Aceste localitãti au fost informate în anul 2008, în baza Ordinului comun nr. 1552/743 al Ministrului Mediului si Dezvoltãrii Durabile si Ministrului Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale, de pericolul poluãrii cu nitrati. Reprezentantii Directiei pentru Agriculturã Vaslui si ai Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Vaslui s-au deplasat la toate cele 29 de unitãti administrativ-teritoriale pentru a verifica stadiul întocmirii Planului de actiune la nivel local pentru protectia apelor împotriva poluãrii cu nitrati din surse agricole. În urma verificãrilor fãcute, s-a constatat cã Primãriile comunelor Pãdureni, Arsura, Rebricea, Bãlteni, Bãcesti, Dumesti, Todiresti, Negresti, Vulturesti, Vetrisoaia, Fãlciu, Berezeni, Lunca Banului, Stãnilesti, Stefan cel Mare, Muntenii de Jos, Zãpodeni, Vãleni, Muntenii de Sus si a Municipiului Husi au elaborat, în anul 2010, planurile de actiune la nivel local pentru protectia apelor împotriva poluãrii cu nitrati din surse agricole. Totusi, acestea nu au prevãzut sursele de finantare si nu au fost aprobate prin Hotãrâri ale Consiliilor Locale. Celelalte unitãti administrativ-teritoriale, identificate ca fiind zone vulnerabile la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, nu au întocmit Planuri de actiune la nivel local. Acestora le-au fost acordate termene pentru elaborarea planurilor.
Ce pericole aduce poluarea cu nitrati
Copiii care consumã cantitãti mari de azot în apã sunt predispusi sã se „înãlbãstreascã”, având probleme respiratorii din cauza circulatiei inadecvate a oxigenului prin sânge. Combinându-se cu hemoglobina, acestia formeazã methemoglobina, care este incapabilã sã fixeze si sã transporte oxigenul de la plãmâni cãtre tesuturi, ceea ce duce la anoxie, manifestatã prin cianozã, asfixie si chiar deces. Pericolul nitratilor pentru organism constã si în faptul cã, în rezultatul diferitelor modificãri, acestia se transformã în nitrozamine si nitrozamide, care posedã proprietãti cancerigene. Azotatul pãtrunde în vasele de sânge si se leagã de hemoglobinã, transformând-o în methemoglobinã. Rezultatul este interferenta în capacitatea oxigenului de a fi transportat cãtre tesuturi – methemoglobinemia. Problema majorã este cã methemoglobina din corpul unui nou-nãscut nu se mai poate transforma în hemoglobinã, ca în cazul adultilor. Methemoglobinemia în stare severã poate cauza distrugeri ale creierului sau chiar poate conduce la moarte.
Femeile însãrcinate, cu aciditate redusã a stomacului, si persoanele cu deficiente ale enzimelor ce schimbã methemoglobina înapoi în hemoglobinã, sunt expuse methemoglobinemiei induse de nitrati. Cel mai cunoscut simptom al acestei boli este culoarea albãstruie ce o capãtã pielea, în special în jurul ochilor si a gurii. Alte simptome sunt durerile de cap, vãrsãturile, slãbiciunea si greutatea în respiratie.
Existã studii ce aratã legãtura dintre nasterile cu probleme si consumul ridicat de nitrati al femeilor însãrcinate. Acestea trebuie sã evite consumul apei cu un nivel de nitrati mai mare de 10 mg/l.
Administratia Nationalã „Apele Române” atrage atentia tuturor factorilor responsabili cã este necesar un management riguros al deseurilor si construirea, extinderea sau modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate, întrucât poluarea acviferului freatic este un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabilã. Depoluarea surselor de apã din pânza freaticã este extrem de anevoioasã, dacã nu chiar imposibilã. (Andrei Manolachi)
