Proiectul Legii buget de stat pe 2017 prevede numeroase excepții și derogări de la legi menite să asigure transparența cheltuirii banilor. Guvernul a suspendat pentru un an articole esențiale din Legea finanțelor: dispare limita maximă de cheltuieli, creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă.
Una din cele mai controversate decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor pe Justiție. Potrivit documentului, sunt suspendate pentru un an prevederi din Legea Finanțelor publice.
Efectele suspendării acestor articole: autoritățile – centrale și locale, pot angaja credite fără plafonul maxim la care le constrânge Legea pentru prudență și pot schimba destinația banilor.
„As vrea sa vorbesc de OUG 9 din 2017. Are cam același efect ca OUG 13, doar că pentru Codul Fiscal. Ordonanța asta nu a fost abrogată. Își produce efectele. Suspendă articole din legea finanțelor publice, cele cu responsabilități penale. Banii pot fi redistribuiți pe criterii politice fără a fi nimeni tras la răspundere„, a declarat deputatul PNL, Florin Cîțu.
Abrogând duminică ordonanța de modificare a Codului penal, dar, atenție, numai la presiunea publică, guvernul Grindeanu îndreaptă, teoretic, o măsură premeditată de facilitare a abuzurilor.
Alte două ordonanțe la fel de riscante își produc însă efectul, fără ca președintele, opoziția parlamentară sau publicul să protesteze– e vorba de: OUG 9/2017 care, printre altele, suspendă până pe 1 ianuarie 2018 o serie de articole din Legea finanțelor publice și de OUG prin care guvernul alocă 30 de miliarde de lei ( 6,6 miliarde de euro), sub formă de credite angajament, Programului National de Dezvoltare Locala (PNDL).
