Târgul national “Fabricat în Moldova” si-a deschis, ieri, portile, la Chisinãu, în prezenta celor mai înalte oficialitãti din tara vecinã. A lipsit presedintele Igor Dodon, care nu era anuntat în mod oficial cã va participa, în schimb a venit premierul Pavel Filip, cel care a anuntat cã este de partea UE în toate disputele care se poartã acum la Chisinãu. În cele trei pavilioane expozitionale se vor gãsi, timp de cinci zile, vinuri si bãuturi spirtoase, produse alimentare, mobilã si masini agricole. În premierã, mai multe firme din Iasi au venit cu stand-uri proprii la târg, în prezenta primarului Iasului, Mihai Chirica, si a presedintelui Camerei de Comert din judetul Iasi, inaugurând standul “Fabricat la Iasi”. Legat de Vaslui, trebuie sã spunem cã delegatia Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã, care a reprezentat judetul la deschiderea oficialã, a cuprins mai mult de 30 de firme. Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, a spus cã “suntem pe un trend ascendent, în privinta legãturilor de afaceri dintre managerii de firme din judetul Vaslui si firmele din Republica Moldova, lucru care se vede din participarea numeroasã a numerosi directori de firme de la Vaslui”. În ciuda declaratiilor oficiale, se poate spune cã, în acest moment, Basarabia se zbate într-o situatie aproape fãrã iesire. Pe strãzile din Chisinãu, chiar si la târgul de la MoldExpo, toatã lumea vorbeste ruseste, proces care s-a accentuat odatã cu câstigarea de cãtre Dodon a functiei de presedinte. În timp ce premierul Filip este de partea investitiilor europene, moldovenii îsi doresc mai mult trecerea sub “aripa” Rusiei, lucru lesne de observat din schimbarea de tonalitate din vocea locuitorilor din tara vecinã, care nici mãcar nu se obosesc sã vorbeascã în românã, dacã îi întrebi ceva!
“Fabricat în Moldova” este manifestarea cu care debuteazã programul expozitional al Republicii Moldova si în acest an. Aceastã expozitie si-a propus, la editia cu numãrul 16, “sustinerea producãtorilor autohtoni, promovarea produselor competitive pe piata internã si externã, atragerea investitiilor si intensificarea dialogului public-privat”. La editia din acest an, inauguratã ieri în mod oficial, vor fi prezentate 15 standuri colective din partea a 13 raioane, precum si ale UTA Gãgãuz-Yeri si regiunii transnistrene, cumva o premierã pentru acest târg. Tot în premierã, la actuala editie iau parte si companii mixte, membre ale Camerei de Comert Moldo-Italiene. Iesenii au si ei un spatiu propriu de expunere a produselor, cu genericul „Fabricat la Iasi”, inaugurat ieri în prezenta primarului de Iasi, Mihai Chirica, si a ambasadorului României la Chisinãu. Evenimentul “Fabricat la Iasi” constituie o noutate si se desfãsoarã ca rezultat al participãrii întreprinderilor din Republica Moldova, în luna noiembrie 2016, la Expozitia „Fabricat în Moldova”, care a avut loc la Iasi. Ce ar fi de spus despre târgul din acest an? Cã economia moldoveneascã se bazeazã în continuare pe brandurile din industria alimentarã, în special pe firmele care produc vinuri si bãuturi spirtoase, vândute în toatã Europa. Firmele care produc salamuri, cârnati, specialitãti afumate, produse de peste, dar si alte produse alimentare expuse la “Fabricat în Moldova” nu au fãcut pasi semnificativi în vederea aducerii la standarde europene a produselor din tara vecinã. Nici brânzeturile sau celelalte produse lactate nu atrag foarte mult, cel putin ca aspect al prezentãrii produselor, ceea ce înseamnã cã mai este mult de muncã. Brandul de dulciuri “Bucuria” îsi face în continuare datoria si oferã o gamã largã de produse, dintre cele mai calitative de pe piatã. Vorbind de România, în afara produselor de la Iasi si a participãrii unei delegatii compuse din primarul Mihai Chirica, presedintii Camerelor de Comert si Industrie din Vaslui si Iasi, a ambasadorului românesc, nu am observat nicio persoanã din Guvernul României, ceea ce poate însemna o atitudine retinutã a guvernantilor români în fata procesului de rusificare care a cuprins Republica Moldova. De altfel, primul forum economic organizat de Camera de Comert si Industrie de la Chisinãu a fost cu oameni de afaceri rusi, lucru care spune totul despre directia în care merge tara vecinã. Adicã, spre Moscova…
Peste tot, la Chisinãu se vorbeste ruseste. Limba moldoveneascã este în moarte clinicã!
Premierul Pavel Filip a vorbit, în fata celor adunati la deschiderea oficialã, despre “polemicile iscate în ultima perioadã în jurul Acordului nostru de Asociere cu Uniunea Europeanã”. “Suntem pe o cale gresitã. Cifrele ne aratã cât de mult au crescut volumurile economice de când suntem alãturi de economia UE. Noi ne dorim ca toti cetãtenii Republicii Moldova sã trãiascã la fel de bine ca aceia din statele membre ale Uniunii”, a explicat premierul. Este adevãrat, însã atunci când stai si astepti sã-ti vinã de la Moscova cine stie ce beneficii, atunci când limba oficialã a tãrii este, de la zi la zi, cea vorbitã de Putin, cum s-ar putea întelege eforturile actualului Guvern… La târgul de ieri, mai bine de 70% dintre participanti vorbeau ruseste, chiar si elevii de liceu. În timp ce mii de moldoveni rup usile Serviciilor de Pasapoarte si Buletine din România, plecând la muncã în strãinãtate, doar cu buletinul, cei rãmasi acasã predau tara rusilor, într-un proces mai evident ca niciodatã. Dacã vei merge prin Chisinãu si vei cere informatii legate de o anumitã directie, ti se va rãspunde în rusã. Ideea de unificare a celor douã tãri pare sã fie o himerã în care mai cred câteva zeci de unionisti de la Bucuresti si de la Chisinãu. Cetãtenii Republicii Moldova nu vor unirea cu România, iar lipsa oficialilor români de la evenimentele importante din Chisinãu poate demonstra faptul cã Bucurestiul nu este prea interesat de ceea ce se întâmplã în tara vecinã. Faptul cã judetul Iasi a adus tot ceea ce are mai bun si mai competitiv la târgul de la Chisinãu este un fapt lãudabil, însã cu o floare nu se face primãvarã.
Managerii de firme din Vaslui tin în continuare deschise poduri economice peste Prut
Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, a venit, ieri, în fruntea unei delegatii de aproape 30 de oameni de afaceri si reprezentanti ai administratiei publice din judetul nostru. I-am zãrit, printre altii, pe Ionel Sandu, managerul general al Radical Grup, pe Adrian Cotigã, directorul general al SC LDP Vaslui, Viorel Cristea, un cunoscut manager de firmã de transport, Dumitru Idriceanu, directorul fabricii de mobilã “Cantemir”, din Husi, sau pe directorul economic al Consiliului Judetean, Marin Nistor. “Eu vin de câtiva ani la acest târg, în cãutarea unor oportunitãti de afaceri. Am deja contacte cu unele firme de constructii din Republica Moldova si sper cã voi gãsi si alte firme interesate”, a spus patronul de la Radical Grup. La rândul sãu, presedintele CCIA Vaslui a vorbit despre necesitatea participãrii firmelor românesti la astfel de manifestãri, lucru care poate aduce beneficii pentru toti cei interesati. “Avem, iatã, o delegatie importantã de oameni de afaceri din judetul Vaslui, dar si participare la cel mai înalt nivel din partea administratiei publice judetene. Sunt convins cã parcursul european al Republicii Moldova trebuie continuat si dezvoltat, în anii urmãtori, iar România este deja cel mai important partener economic pentru firmele moldovenesti”, a spus Constantin. Ce s-ar putea spune despre relatiile economice dintre firmele vasluiene si cele moldovene? Sunt unele relatii, care s-au înfiripat, destul de timid, ar fi si destule oportunitãti de afaceri, însã firmele de la Vaslui asteaptã sã vadã care va fi directia pe care se va înscrie Chisinãul, în urmãtorul an. Semnele, asa cum spuneam si mai sus, aratã cã Moldova merge spre Rusia, când vine vorba de unele interese cu rãdãcini din perioada marelui URSS, si spre UE, când vine vorba de interesul unora dintre cetãtenii sãi. O dualitate care trebuie clarificatã într-o perioadã de timp rezonabilã, altfel celebrul “Pod de Flori” de la Chisinãu va deveni o istorie uitatã, cel putin pentru noi, pentru români.
