Raportul anului 2016 al Biroului Regional Antidrog Galaţi indică o scădere a numărului de persoane din Galaţi, Brăila şi Vrancea care, după ce au consumat droguri, li s-a făcut rău, ajungând apoi la spitale. Pe de altă parte, analiza relevă faptul că aşa numitele „etnobotanice” nu mai sunt preferate de consumatori, la fel ca anii trecuţi, când noile substanţe psihoactive erau cele mai căutate de consumatori. Studiul mai arată şi faptul că, de la an la an, tot mai multe persoane care au consumat droguri apelează sau sunt trimise de instanţă la serviciile de consiliere oferite de centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din Galaţi, Brăila şi Vrancea, parte a Biroului Regional Antidrog Galaţi. Potrivit şefei Centrului Regional de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi, inspector Angela Mihaela Ene, anul trecut, 173 de persoane au ajuns la spitalele din judeţul Galaţi, după ce au consumat droguri, o scădere considerabilă faţă de cele 407 cazuri înregistrate în anul 2015. Din cele 173 de fişe privind urgenţele cauzate de consumul de droguri şi al altor substanţe psihoactive, 100 de fişe au fost înregistrate la Spitalul Judeţean de Urgenţe „Sf. Andrei” Galaţi şi 73 la Spitalul de Pediatrie „Sf. Ioan” Galaţi. Totodată, 111 persoane au beneficiat anul trecut de programul terapeutic al Centrului de Prevenire de Evaluare şi Consiliere Antidrog Galaţi, în creştere faţă de cele 60 înregistrate la consiliere în anul 2015 şi cele 24 înregistrate în anul 2014. Din datele CRPECA Galaţi colectate de la BCCO Galaţi reiese că locurile cu risc crescut în ceea ce priveşte consumul de droguri sunt cluburile de noapte, discotecile şi parcurile de pe raza municipiului Galaţi, iar cei în rândul cărora prevalează consumul de droguri au vârste între 16 şi 30 de ani. Pe tipuri de droguri ilicite consumate s-a constatat o cerere mai mare pe piaţa de consum gălăţeană a drogurilor de risc (marijuana) şi un trend descendent în ceea ce priveşte consumul de noi substanţe. Comparativ cu anul 2015, a crescut vârsta de debut în consumul de droguri, astfel dacă în anul 2015 vârsta de debut era de 11 ani (în 2014 era 15 ani), în anul 2016 au fost înregistrate cazuri de asistenţă a consumatorilor cu vârste minime de 13 ani. Pe de altă parte, a scăzut numărul cazurilor aflate în asistenţă pentru beneficiarii de sex feminin, a mai spus Angela Ene. Astfel, dacă în anii anteriori acestea existau în mod accidental, în anul 2015 s-a constat că mai mult de 12% dintre cazurile înregistrate erau de sex feminin, iar în perioada ianuarie-noiembrie 2016 au fost înregistrate doar 7 cazuri din cele 63 nou-înregistrate ca fiind de sex feminin. Pe de altă parte, a crescut numărul beneficiarilor aflaţi în asistenţă care au finalizate studiile superioare, în rândul acestora prevalând consumul de cannabis, precum şi numărul cazurilor de consumatori provenind din familii dezorganizate. Faţă de anul 2014, când consumul de NSP ocupa primul loc în ierarhia celor mai consumate droguri, în anul 2015 şi în anul 2016 se observă tendinţa cannabisului de a deveni principalul drog consumat, urmat de NSP, cocaină şi inhalanţi chimici toxici. Aşadar, asistăm la o inversare a preferinţelor faţă de 2014 şi 2015, când în top se aflau aşa numitele etnobotanice. Şi la nivelul judeţului Brăila preferinţele consmatorilor exclud NSP-urile, fiind consumate: cannabis, rezină de cannabis, ecstasy şi cocaină, vârsta consumatorilor situându-se între 16 şi 35 de ani. În schimb, în judeţul Vrancea, NSP-urile ocupă în continuare primul loc în topul preferinţelor consumatorilor, urmate de cannabis şi haşiş. Totodată, în judeţul Vrancea s-a constatat o îngrijorătoare scădere a vârstei de debut a consmului de droguri – la 12 ani! – dar şi faptul că drogurile care ajung în mediul urban şi rural din judeţul Vrancea provin din judeţul Galaţi! Pe de altă parte, numărul consumatorilor brăileni care au ajuns anul trecut la spital s-a înjumătăţit faţă de cel din 2015 (80 în 2016, faţă de 162 în 2015). În Vrancea, doar 4 persoane au ajuns anul trecut la urgenţe, o realizare în condiţiile în care în 2015 numărul acestora a fost de 43.
