Președintele Klaus Iohannis a susținut, într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, după atacul lui Liviu Dragnea, că va începe demersurile pentru organizarea unui referendum în care românii să se exprime dacă sunt de acord sau nu cu proiectele de ordonanță de urgență privint grațierea și modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală.
„Astăzi ne-am adunat aici, la Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor – Mica Unire. Această unire s-a petrecut în două etape: 5 ianuarie 1859, la Iași, și 24 ianuarie 1859, la București. Acum 158 de ani. Ce moment de glorie pentru România, care atunci începuse să se manifeste! A fost după un război care a redefinit ceea ce astăzi numim ‘sferele de influență’. Rusia fusese trimisă mai înspre est și marile puteri au avut rezolvate probleme regionale complicate. Evident că unii au fost pentru ca românii să-și exprime voința, și a fost destul de evident că această dorință a fost Unirea Principatelor, alții s-au opus. Ce moment frumos că atunci românii și-au impus voința! Ce clasă politică am avut noi atunci, când a început să ia ființă națiunea română! Și ce clasă politică avem astăzi, când cei care au fost aleși să conducă țara se ocupă, în mod paradoxal, de cu totul alte lucruri! Atunci, în 1859, politicienii s-au preocupat de națiune, de Unirea Principatelor, ai noștri se ocupă de grațiere, grațierea propriilor dosare”, și-a început discursul șeful statului.
Klaus Iohannis s-a declarat dezamăgit de clasa politică din prezent, susținând că, în loc să se ocupe de dezvoltarea țării, se ocupă de modificarea legislației penale: „A fost ales atunci Cuza. Alexandru Ioan Cuza, domnitor în Moldova și în Țara Românească. Și s-a apucat de treabă. Unirea Principatelor a început prin alegerea aceluiași domnitor în ambele principate, dar ea s-a înfăptuit prin ce s-a construit, prin instituțiile, autoritățile, entitățile, actele normative, care au început să pună cap la cap ce se întâmpla în Moldova cu ce se întâmpla în Țara Românească. Și astfel, Unirea s-a petrecut în fapt prin legiferarea și prin administrare, prin guvernare. 1864, Codul Penal al lui Cuza a fost unul după model francez, considerat la vremea respectivă cel mai bun, o abordare modernă. A fost primul Cod Penal din România care incrimina corupția, care făcea referire la infracțiunile de abuz în serviciu și de conflict de interese. Ce generație de politicieni am avut atunci, după Mica Unire, oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe lume, și ce politicieni avem astăzi! O coaliție aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului Penal, se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens cel puțin discutabil”.
