Vasile Pavãl, primarul municipiului Vaslui, asteaptã instalarea noului Guvern, pentru a cere rezolvarea unor situatii care au creat mari probleme în oras, în ultimii ani. „Am douã probleme grave, pentru care mã voi bate pânã în pânzele albe, dupã ce se va instala noul Guvern. Astept sã vãd cine vor fi noii ministri si voi merge la Bucuresti pentru a rezolva situatiile de la Palatul Copiilor si Sala Sporturilor. Vreau sã mi se dea Palatul Copiilor, sã gãsim o solutie sã îl refacem, pentru cã orasul s-a modernizat, aratã foarte bine, numai cã aceastã clãdire este tot la stadiul de santier. Legat de Sala Sporturilor, pot sã spun cã am rãmas cu un gust foarte amar, sunt total dezamãgit de modul în care ne-a tratat vechiul Guvern, de aceea trebuie sã vãd încotro mã îndrept cu aceste douã obiective. Sunt sarcini ale primarului, de aceea mã duc la Bucuresti si voi cere, cu fermitate, ca acestea sã revinã în patrimoniul nostru, atât Palatul Copiilor, cât si Sala Sporturilor”, spune Pavãl, nemultumit de ceea ce s-a fãcut pentru aceste clãdiri, în ultimii ani. Palatul Copiilor, clãdire de patrimoniu, este o institutie emblematicã pentru oras, care stã de ani de zile într-o stare de degradare extremã. Clãdirea nu s-a putut reabilita din cauza unor constructori care nu si-au fãcut treaba la timp, astfel cã au apãrut tot felul de procese în instantã. Preluarea Palatului Copiilor trebuia sã se facã de multi ani, însã la Ministerul Educatiei s-au tot tergiversat lucrurile. De ani de zile, clãdirea Palatului Copiilor este o ruinã. Primarul orasului, Consiliul Local, Prefectura, politicienii si parlamentarii judetului s-au bãtut pentru ca aceastã clãdire sã revinã la primãrie. Nimeni nu a putut face nimic pentru acest obiectiv, care ar fi trebuit sã fie o bijuterie arhitectonicã a centrului Vasluiului, sã se finalizeze. Initial, s-a estimat cã, pentru modernizarea si reabilitarea clãdirii ar fi fost nevoie de trei ani, însã de atunci au trecut opt ani. Palatul Copiilor este, la origine, fostul Palat Mavrocordat, resedintã a marilor boieri ai Moldovei. Proiectatã de mari arhitecti italieni, clãdirea a adãpostit urmasii lui Constantin Mavrocordat, descendent al familiei domnitoare cu acelasi nume. Mavrocordat, fost proprietar al unei fabrici de cãrãmidã si tiglã, a construit actuala clãdire folosind material de la propria fabricã, în 1885.
