TRADITII SI OBICEIURI Sfântul Stefan, unul dintre ucenicii lui Iisus si primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crãciun, existând credinta cã acesta îi ajutã pe bolnavi si pe cei care se judecã de multã vreme. În România, peste 450.000 de români îsi serbeazã onomastica de Sfântul Stefan.
O veche traditie spune cã de ziua Sfântului Stefan este bine sã aducem în casã icoana care-l înfãtiseazã pe acest martir, Sfântul ajutându-i pe crestinii care au probleme de sãnãtate, dar si pe cei care se judecã de multã vreme cu alte persoane. În traditie se mai spune cã pentru sporul casei si sãnãtatea rudelor bolnave sau pãgubite este bine ca în 27 decembrie sã dãruim icoana Sfântului Stefan sau o candelã nouã, aprinsã. În aceastã zi, în biserici se pomenesc crestinii care au murit în împrejurãri dramatice si se împart pachete cu alimente celor care poartã numele Sfântului Stefan. Se mai zice cã în aceastã zi persoanele certate trebuie sã se împace. Stefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni si care au asistat direct la faptele sale. El a fost condamnat la moarte în anul 33, de autoritãtile iudaice, deschizând drumul unui impresionant sir de martiri crestini, pedepsiti pentru credinta lor. Sfântul Stefan era de neam ales si provenea din semintia lui Avraam. Numele lui este de origine greceascã – Stephanos – si înseamnã “coroanã”, “ghirlandã”, “cununã”. Misiunea Sfântului Stefan era aceea de a demonstra cã Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datoritã râvnei si credintei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a sãvârsi minuni. Având harul divin al minunilor, care-i însoteau adesea propovãduirile, Sfântul Stefan a stârnit mânia autoritãtilor iudaice, care l-au chemat la judecatã în fata Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar si de faptul cã stricã Legea lui Moise. În fata Sinedriului, Stefan si-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arãtând cã legea se împlineste prin Hristos, adica prin Mesia, cel prezis de profeti, dar nu a reusit sa-i convingã pe judecãtori, fiind alungat din cetate si lovit cu pietre.
Prãbusit sub povara bolovanilor aruncati asupra lui, Stefan a avut totusi puterea ca, înainte de a muri, sã cearã iertare pentru ucigasii lui: ”Doamne, nu le socoti lor pãcatul acesta”. Sfântul Stefan a fost ucis cu pietre în Valea lui Iosafat. Având în vedere cã în vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi înmormântati în cavoul familiei, se presupune cã trupul Sfântului Stefan a fost pus în mormântul unui crestin.
Moastele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moastele, pe mormântul sãu a fost scris “chiliel”, care în limba ebraicã înseamnã “cununã”, pentru cã el a luat, cel dintâi dintre crestini, cununa muceniciei.
Peste 450.000 de români îsi serbeazã onomastica de Sfântul Stefan
Peste 450.000 de români îsi serbeazã onomastica de Sfântul Stefan, cei mai multi fiind bãrbati – 330.256, iar cele mai rãspândite nume sunt Stefan, Stefania si Istvan, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În total, 450.901 români îsi serbeazã onomastica în a treia zi de Crãciun. Barbati sunt 330.256, purtând numele: Stefan (276.406), Istvan (33.410), Fãnel (8.677), Fãnicã (5.389), Stefãnel (3.396), Stefãnut (2.360), Fãnutã (52), Fane (562) si Stefãnus (4). Si 120.645 de femei poartã nume derivate din Stefan, cele mai multe numindu-se Stefania (88.378), Stefana (21.944), Fãnica (8.951), Fãnuta (1.040) si Fana (332).
