Avocata Maria Vasii și fostul Avocat al Poporului Gheorghe Iancu au dezbătut, în direct la Realitatea TV, problema supraaglomerării din penitenciarele din România, care completează lista de condiții inumane la care sunt supuși deținuții și pentru care țara noastră a fost sancționată de CEDO, în 2012, printr-o decizie semi-pilot, în celebrul caz “Iacov Stanciu împotriva României”.
.jpg "gratii2")
Avocata Maria Vasii a explicat că proiectul Guvernului pus în dezbatere publică, potrivit căruia se oferă 3 zile compensatorii pentru 30 de zile de detenție executate în condiții inumane, nu este îndeajuns pentru a rezolva problemele deținuților, dar și unul care crează o diversiune, pentru că nu este o măsură permisă de lege.
“Am așteptat aceste măsuri legislative promise, am așteptat cu încredere că, discutând de un guvern de tehnocrați, vom avea acele soluții așteptate chiar de UE și de organizațiile de resort. În această Cartea Albă, care vizează eliminarea suprapopulării, s-a luat act de măsurile propuse de România și între aceste măsuri trebuia să găsim acele măsuri legislative promise încă din anul 2013, ca urmare a deciziei în cazul ‘Iacov Stanciu împotriva României’. În această decizie semi-pilot, România era avertizată că avem o problemă de sistem, nu una individuală”, a spus Maria Vasii.
“În cuprinsul acestei hotărâri se arată că aceste condiții de detenție necorespunzătoare nu sunt obligatoriu cauzate de problemele sistemului penitenciar, ca atare pot fi generate de problemele de politică penală. Mă refer la problemele de natură de politică penală sub următoarele aspecte: Guvernul României a propus într-un memorandum mai multe măsuri, cum ar fi o dezincriminare a unor fapte penale, o măsură alternativă față de detenție, acele noi construcții care să reducă în mod substanțial suprapopularea. Nu numai că nu sunt îndeplinite, ci în prezent se propune o măsură menită să creeze doar diversiune, pentru că este o măsură nepermisă de lege. Nu poți pe cale administrtivă să intri în durata pedepsei în această manieră. Așteptăm cu toții alături de norme care să completeze cadrul legal să găsim și aceste măsuri de modificare prin lege a condițiilor de promovare a liberării condiționate. Se putea reduce fracția de liberare a persoanelor încarcerate, de exemplu. România nu a dat curs nici acum celor stabilite de Curtea Europeană în această decizie semi-pilot”, a continuat avocata.
