Piata neagrã a tigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, de la 14,9% în luna iulie, conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Este cea mai mare crestere a comertului ilegal cu tigarete din ultimii doi ani si se situeazã peste media ultimilor cinci ani (circa 15%). „Regiunea Nord-Est, în care este si judetul Vaslui, continuã sã fie cea mai afectatã de comertul ilegal cu tigarete, înregistrând o crestere semnificativã în septembrie fatã de iulie, de 7,2 p.p., pânã la 42,5%. Cea mai importantã majorare a pietei negre se înregistreazã în regiunea de sud-est, si anume 8,3 p.p., pânã la 18,5%. Regiunile nord- vest, vest si sud-vest continuã sã detinã, de asemenea, cote importante (24,5%, 24,3% respectiv 24,1%). Din punct de vedere al provenientei, ponderea „cheap whites” continuã sã creascã, situându-se în iulie la peste 60% din totalul pietei negre. Produsele provenite din Ucraina se aflã în crestere (plus 3,1 p.p.), iar cele din Moldova în scãdere (-3,3 p.p.), în timp ce Serbia se mentine la nivel relativ constant”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
Reprezentantii producãtorilor de tigarete si ai Vãmii Române explicã, dupã întâlnirea care a avut loc la sfârsitul sãptãmânii la sediul acestei institutii, de ce a crescut piata neagrã si care sunt solutiile întrevãzute pentru scãderea comertului ilegal. Dorel Fronea, vicepresedintele ANAF si coordonatorul Directiei Generale a Vãmilor din România, a declarat: „Aceastã majorare nedoritã a pietei negre impune întãrirea imediatã a mãsurilor operationale, dar si relansarea unei abordãri strategice coordonate. Din pãcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desfiintãrii Autoritãtii Nationale a Vãmilor, în august 2013. Este cunoscut cã, în ultima lunã de functionare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu tigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere functionale si aproximativ 100 de echipe mobile la nivel national, care au fost desfiintate. Actualmente, scannerele nu functioneazã la capacitate normalã, nu mai avem echipe mobile, iar numãrul lucrãtorilor vamali din vãmile de frontierã este insuficient. Astãzi suntem în mãsurã sã anuntãm cã Strategia Nationalã de combatere a comertului ilegal cu tigarete, initiatã de autoritatea vamalã, se aflã în stadiul final al procesului de avizare interinstitutionalã si va fi lansatã public spre consultare în cel mai scurt timp. De asemenea, sperãm ca procesul de reorganizare demarat în august 2016 si reoperationalizarea structurilor vamale, prin reînfiintarea echipelor mobile si eficientizarea echipelor canine, sã confere Vãmii române forta institutionalã si resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivului de transformare în pilon principal al cooperãrii vamale în regiune. În acest sens, am luat mãsuri de întãrire a cooperãrii transfrontaliere, ca urmare a întâlnirilor cu conducãtorii administratiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia si Germania, dar si cu conducerile OLAF si EUBAM. Asa cum am mentionat, în anul 2013, când am condus aceastã institutie, contrabanda cu tigarete scãzuse la circa 11,8%. Sunt convins cã putem atinge din nou aceastã tintã, aducând astfel beneficii majore bugetului statului si, implicit, veniturilor bugetare ale Uniunii Europene, pentru cã România se aflã la frontiera esticã a UE, având de protejat una dintre cele mai extinse granite externe ale comunitãtii europene”. Cresterea de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnã o pierdere anualizatã suplimentarã de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în conditiile în care statul pierdea 600 de milioane de euro în fiecare an. Iatã, asadar, cã singurii care beneficiazã de pe urma lipsei unui cadru clar si coerent de reglementare pentru al doilea contribuabil la buget sunt contrabandistii, si asta în conditiile în care România are deja cea de-a doua cea mai mare piatã neagrã a tigaretelor din Europa de est.
