DIN NOU…Tribunalul Vaslui a fost nevoit sã repunã pe rol dosarul în care fostii subprefecti Vasile Cãtãlin Cupsan si Sergiu Marian, alãturi de alti câtiva functionari si oameni de afaceri, sunt judecati pentru fapte de coruptie. Asta dupã ce magistratii ieseni au desfiintat sentinta datã de cãtre Tribunalul Vaslui si au trimis dosarul spre rejudecare. În prima instantã, Cãtãlin Cupsan a primt doi ani si opt luni de închisoare cu suspendare si 91 de zile de muncã în folosul comunitãtii. În schimb, cel de-al doilea inculpat în dosar, Sergiu Marian, a mai primit un spor de pedeapsã de un an, pe lângã pedeapsa de patru ani pe care o avea deja de executat. În acest dosar, în boxa acuzatilor, au luat loc, pe lângã cei doi subprefecti, Sergiu Marian, Vasile Cãtãlin Cupsan, si fosta functionarã a Prefecturii Gabriela Luca (fostã Stan – n.r.), Marius Vasile Marian, fratele fostului subprefect, dar si societatea acestuia, SC Marian Comercial SRL. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, Sergiu Marian, pe vremea când era subprefect al judetului, împreunã cu Cãtãlin Cupsan, pe atunci secretar al prefecturii, si o functionarã, Gabriela Luca, au facilitat un schimb de terenuri în favoarea fratelui fostului subprefect, Marian Vasile Marius, care, la rândul sãu, a cerut sume importante din partea adevãratilor beneficiari.
Rejudecarea dosarului în care fostii subprefecti Sergiu Marian si Cãtãlin Cupsan, alãturi de alti functionari, sunt judecati pentru fapte de coruptie a început la Tribunalul Vaslui. În acest dosar, în boxa acuzatilor, au luat loc, pe lângã cei doi subprefecti – Sergiu Marian, Vasile Cãtãlin Cupsan – si fosta functionarã a Prefecturii, Gabriela Luca (fostã Stan – n.r.), Marius Vasile Marian, fratele fostului subprefect, dar si societatea acestuia, SC Marian Comercial SRL. În sedinta de ieri, judecãtorul a audiat trei dintre cei cinci martori care au fost citati si a decis aducerea celorlalti doi cu mandate de aducere. Primul dintre martorii audiati a fost Costicã Coatu, fost secretar si fost membru al comisiei Judetene de fond Funciar. În fata instantei acesta a povestit cã niciodatã fostii subprefecti nu i-au cerut sã încalce legea. De asemenea, Coatu a povestit cu ce se ocupa el, în acea perioadã, ca membru al Comisiei, dar si câteva detalii referitoare la perioada la care face referire dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui si despre ce retrocedãri, considerate ilegale, este vorba. În fapt, povestea spusã de Coatu si de ceilalti martori face referire la retrocedarea a 40 de hectare de teren cerut de cãtre mostenitorii Mihaelei Cheul. Initial, mostenitoarea de drept, Aurora Antonescu, a cerut includerea ei pe Anexa 23 din care fãceau parte cei care ar fi trebuit sã primeascã despãgubiri. Numai cã, în momentul în care cererea ei a ajuns sã fie luatã în discutie de cãtre membrii Comisiei Judetene de Fond Funciar, a apãrut o modificare. Astfel, numele mostenitoarei a apãrut pe Anexa 30, cea care face referire la faptul cã mostenitorii de drept vor primi teren din rezerva Agentiei Domeniului Statului si nu vor mai fi despãgubiti, chiar dacã împroprietãrirea se va face în alte comune. Asa s-ar fi întâmplat ca Aurora Antonescu sã primeascã cele 40 de hectare pe raza comunei Alexandru Vlahutã. „Am participat la sedinte, din august pânã decembrie 2007. Cazul Auricãi Antonescu era un caz normal, fãrã probleme. La sedinta de pe 2 august 2007 a fost pusã pe ordinea de zi problema solicitatã de Comisia Localã de fond funciar, în care se cerea aprobarea trecerii unei persoane de pe Anexa 23, pe Anexa 30. Propunerea s-a validat prin aprobarea majoritãtii membrilor Comisiei Judetene. Atunci s-a avut în vedere si adresele Agentiei Domeniului
Statului prin care se solicita sã nu mai fie trecuti pe Anexa de despãgubiri atât timp cât Agentia avea terenuri în judet. Eu cred cã au fost respectate procedurile stabilite de actele normative în vigoare la acea datã atuci când s-a fãcut retrocedarea”, a declarat Coatu în fata judecãtorilor. De asemenea, acesta vorbeste despre faptul cã membrii Comisiei Judetene aveau la dispozitie 15-20 de minute înainte de începerea sedintei, pentru a studia dosarele în care ar fi fost semnalate probleme.
Fostul primar al comunei Bogdana, fost învinuit si martor în dosar
Printre cei audiati în calitate de martori, în sedinta de ieri, s-a numãrat si Vasilicã Barbu, fost primar al comunei Bogdana, în perioada la care face referire dosarul aflat pe rolul instantei vasluiene. „Doamna Cheul a fãcut cerere de retrocedare, dar nu exista teren suficient pe raza comunei Bogdana, aproximativ 40 de hectare. Din acest motiv a fost propusã la despãgubiri. Am formulat propunerea de retrocedare prin acordare de despãgubiri. Dupã un timp, secretarul primãriei a primit un telefon de la Prefecturã ca propunerea sã fie schimbatã din plata de despãgubiri, în plata în naturã. Si asta pentru cã Doamna Cheul ar fi fãcut o cerere si s-ar fi gãsit teren de punere în posesie în altã comunã”, povesteste fostul primar. De fapt, edilul povesteste cum a fost încãlcatã legea mai ales cã era obligat ca schimbarea despãgubirilor, dintr-o formã în alta, sã fie fãcutã cu aprobarea Comisiei Locale de Fond Funciar.
Pentru fostul secretar Neculai Cioatã, angajatii Prefecturii îi erau sefi
„Întotdeauna sefii erau sefi”, spune, în fata magistratilor, fostul secretar al comunei Bogdana, iesit, între timp, la pensie. Tot el povesteste cã a fost sunat de cãtre cineva de la prefecturã care i-a cerut sã modifice acea cerere, chiar dacã nu era legal. „Am fost sunat pe la 11.00 si sedinta Comisiei judetene începea la 14.00. Am semnat eu si cu primarul, dupã ce am stat de vorbã amândoi”, a povestit acesta judecãtorilor. Tot el spune cã persoana care l-a sunat din Prefecturã i-ar fi spus cã Aurora Antonescu, persoana care ar fi trebuit sã primeascã despãgubirile pe 40 de hectare de teren, ar fi depus cererea respectivã direct Comisiei Judetene si acesta a fost motivul pentru care a încãlcat legea. De asemenea, fostul secretar recunoaste cã, la data la care au avut loc aceste fapte judecate acum, el era student la Drept, în anul doi, la o filialã din Brasov a Universitãtii „Spiru Haret”.
