DISCREPANTE…Consiliul Judetean Vaslui a anuntat cã 85 de sate din judet, unele dintre acestea sate amãrâte cu câteva case pierdute printre dealuri, vor beneficia de internet de mare vitezã. Sate ca Frasinu, comuna Poienesti, Bursuci, comuna Epureni, sau Puntiseni, comuna Costesti, vor avea retele de internet, pentru a se conecta la retelele globale. Însã, întrebarea care se pune este urmãtoarea: pentru cine se fac investitii de ordinul milioanelor de euro în aceste sate, câtã vreme tineretul este la muncã în strãinãtate, iar bãtrânii nu stiu nici mãcar sã vorbeascã la telefoanele mobile, darãmite sã mai deschidã un calculator?
Ministerul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationalã a anuntat Consiliul Judetean cã revizuieste o etapã de încadrare în proiectul “Ri-NET – Construirea unei infrastructuri nationale de broadband în zonele defavorizate prin utilizarea fondurilor structurale”. În lista trimisã de la Bucurest pe adresa CJ Vaslui sunt trecute zeci de sate, multe dintre acestea localitãti mici, cu numãr redus de locuitori. Doar câteva sunt sate-resedintã de comunã, restul sunt sate de 2-300 de locuitori, maxim. Cu toate acestea, desi oamenii de acolo încã mai folosesc WC-ul din curte si nu au apã la robinete, acasã, vor avea internet de mare vitezã. O aberatie greu de înteles pentru orice om normal la minte. Probabil, peste câtiva ani vom auzi cã unele persoane care acum semneazã asemenea idiotenii – mai ales cã la mijloc este si o firmã privatã! – sunt acuzati de fapte de coruptie, însã ce mai conteazã… Conform initiatorilor, proiectul urmeazã a fi implementat la scarã nationalã, prevãzutã fiind realizarea unor investitii în 713 localitãti (zone albe), existente pe teritoriul României,
amplasamentele fiind împãrtite în 7 loturi (regiuni), printre care si judetul Vaslui. Expunerea de motive a acestui proiect este extrem de interesantã, însã total ruptã de realitãtile din lumea satului vasluian: “Se constatã o rãmânere în urmã fatã de media tãrilor din UE, în ceea ce priveste accesul la internet si la serviciile societãtii informationale. Potrivit cercetãrii Cisco Broadband Quality Study 2010, realizat de Universitãtile din Oxford si Oviedo, în ceea ce priveste calitatea conexiunii la Internet, România se situeazã relativ bine la acest capitol, ocupând locul 10 în lume dupã raportul calitatea conexiunii – accesul la internet. Cu toate acestea, desi rata de penetrare a serviciilor în bandã largã, ca procent din populatia României, este în crestere (14%), încã nu este destul de ridicatã pentru a fi la nivelul Europei. Pentru a solutiona aceastã problemã, Guvernul României a lansat Strategia Nationalã de Broadband cu scopul de a creste rata de penetrare, la nivelul gospodãriilor, a conexiunilor în bandã largã pânã la 80%, pânã în 2015 (asa suna prezentarea în 2014, când a fost lansat acest proiect, n.r.). Gradul de acoperire broadband rãmâne încã limitat, în special în mediul rural, acesta traducându-se printr-un nivel scãzut în rândul gospodãriilor si companiilor. Pe de altã parte, 99% dintre abonamentele broadband sunt rapide (cel putin 2Mb/s). Cu toate acestea, doar 42% dintre gospodãrii au conexiune la internet si doar 23% conexiune broadband. Aceastã ratã nesatisfãcãtoare de penetrare si de utilizare se datoreazã în principal populatiei din mediul rural (45% din populatia României) care se caracterizeazã prin venituri mici, ratã scãzutã a calculatoarelor disponibile la nivelul gospodãriilor, conditiile precare de acoperire DSL. Internetul wireless este, de asemenea, foarte scãzut. Este evident cã trebuie întreprinse mai multe eforturi pentru a asigura introducerea si adoptarea de cãtre toatã lumea a benzii largi la viteze tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe, cât si al celor pe suport radio, precum si pentru facilitarea investitiilor în noile retele internet ultrarapide, deschise si competitive, care vor reprezenta arterele economiei viitorului”. Viitorul sunã bine, în mintea unora de la Bucuresti, probabil.
