NÃSCUTÃ ÎNGER Carmen Suciu, bârlãdeanca plecatã pe meleaguri nemtene, care nu uitã Bârladul si sãrãcia cruntã în care trãiesc multi copii ai orasului, s-a întors cu multe ajutoare pentru o familie sãracã din oras. Mâncare, haine, încãltãminte, un cãrut pentru un bebelus, medicamente si multã încurajare pentru mama a cinci copii, care trãieste la limita sãrãciei. Sãptãmâna trecutã, Carmen Suciu a dus la medic la Iasi, la Spitalul de Pediatrie “Sf. Maria”, un copil, Adrian, de un an si opt luni, care cântãreste 7 kg si nu mãnâncã. Pentru cã nu prea are ce, decât laptele mamei de la sân. Copilul a fost internat si tratat gratuit, de un profesor universitar dr. din acel spital, la solicitarea Asociatiei “Nãscutã Înger”. Si pentru cã presedinta acestei asociatii umanitare este si scriitoare, aceasta a scris câteva rânduri, din care vedem îndârjirea cu care luptã pentru cei necãjiti. “Nu mã las”, spune Carmen Suciu.
Asociatia umanitarã “Nãscutã Înger” din Piatra Neamt rezolvã multe cazuri sociale din Bârlad. Pentru cã cea care a înfiintat-o, Carmen Suciu, este din Bârlad si trãieste în Piatra Neamt. Dar sufletul ei i-a rãmas în orasul natal. Din Bârlad, Asociatia “Nãscutã Înger” – Piatra Neamt are câtiva voluntari, care identificã cazurile sociale cele mai dificile si intervin împreunã cu Carmen Suciu si voluntarii din Piatra Neamt. Strâng hãinute, cautã sponsori, a cooptat medici din centre universitare, care ajutã medical pe cei din familiile identificate de asociatie, pentru a trata diferite boli de care suferã. Din cauza sãrãciei, cei mai bolnavi din aceste familii sunt deseori copiii. Sâmbãtã, 8 octombrie, Carmen Suciu, împreunã cu Mihaela si Adrian Doniga, voluntari din Piatra Neamt, precum si cu voluntarii din Bârlad, au mers la familia Alinei Harabagiu, unde cinci copii abia au ce mânca si îmbrãca. Au adus multe lucruri folositoare, strânse din donatii si din ceea ce a avut fiecare voluntar prin casã: haine, jucãrii, mâncare, precum si un cãrucior pentru Carina, cea mai micã membrã a familiei Harabagiu, de aproape un an de zile. “Am cunoscut-o pe Carina! O minune binecuvântatã! O dulceatã! Ea si fratii sãi au primit daruri din partea Asociatiei <<Nãscutã Înger>> – Piatra Neamt. M-am bucurat enorm sã cunosc aceastã familie, care, chiar dacã se zbate în nevoi, m-a impresionat prin curãtenia, armonia si pacea care domnesc în aceastã casã! Vreau sã vã rog sã ne unim si sã-i ajutãm sã-si termine cãsuta pe care o au! Doamna Harabagiu Alina este bolnavã, are o pensie micã de boalã, are cinci copii! Zic eu cã dacã ne unim reusim! Acum, Carina are cãrut! As vrea sã multumesc Cristinei Bonciu, Mihaelei Hotoi, lui Lucian Enache, familiei Mihaela si Adrian Doniga, precum si cotidianului Vremea Nouã, care ne este alãturi mereu prin redactia din Bârlad”, a spus Carmen Suciu. Pentru cei care vor sã doneze sau sã ajute familia Harabagiu din Bârlad, punem la dispozitie un numãr de cont: RO588TRLRONCRT0345309301, deschis la Banca Transilvania.
Adrian a ajuns la spital, la Iasi!
Acum douã sãptãmâni, Carmen Suciu si Asociatia “Nãscutã Înger” au reusit sã-l ducã la Iasi, pe Adrian, un copil de numai un an si opt luni, care suferã îngrozitor, având doar 7 kg si nu poate sta nici mãcar în fundulet. Copilul nu mânca, pentru cã nu prea avea ce, provenind dintr-o familie aflatã la limita de jos a sãrãciei. Andrei a ajuns la Spitalul “Sf. Maria” din Iasi, la solicitarea Asociatiei “Nãscutã Înger” rãspunzând prof.dr. Marin Burlea, din cadrul acestui spital de pediatrie. Adrian a fost internat, investigat, tratat si apoi trimis acasã la Bârlad, cu rezultatul crunt: are retard, este malnutrit… Mai are acasã trei frãtiori, tatãl munceste pe unde poate, veniturile sunt infime. Sãrãcia omoarã suflete nevinovate, iar Carmen Suciu, care stie cã fiecare copil este un înger lãsat de Dumnezeu pe pãmânt, face tot posibilul sã salveze cât mai multi copii din sãrãcie: acestia sunt “nãscuti îngeri” si pentru cei care se gândesc sã ajute si ei, gãsiti mai sus contul Asociatiei “Nãscutã Înger”. Toate donatiile vor fi monitorizate si fãcute publice, iar în cazul în care se doreste anonimatul, puteti accesa pagina Nãscuta Înger pe Facebook si puteti trimte un mesaj cã nu doriti mediatizarea contributiei. De altfel, toate cheltuielile asociatiei cu cazurile sociale vor fi fãcute publice.
“Nu mã las”
Carmen Suciu este o bârlãdeancã simplã, fãrã pretentii de VIP. Este plecatã de ani buni la Piatra Neamt. Provine din pãrinti deosebiti, cadre didactice (educatoare si învãtãtor), care au crescut trei fete, iar pe lângã ele, sãptãmânal aduceau la masã copiii orfani de la Casa de Copii din Bârlad. Carmen a învãtat iubirea pentru aproapele sãu de la bunii sãi pãrinti. De curând a publicat o carte, debutând astfel ca scriitoare. Cartea “Nãscutã Înger” a fost lansatã si la Bârlad, la Centrul “Mihai Eminescu”. Povara conducerii unei asociatii umanitare, fãrã pofit, este cumplit de grea pentru Carmen Suciu, dar recent, ea a publicat pe contul sãu de socalizare un jurãmânt: “Nu mã las”, din care se vede clar îndârjirea si dorinta de a ajuta semenii aflati în mari nevoi, în special copii. “Nu mã las învinsã de nimic, am trecut prin toate suferintele pe care si le poate imagina un om cã existã, am stat ani în iad, am iesit, mi-am regãsit lumina si nu îmi pot permite sã o pierd din cauza unui sistem care este atât de preocupat doar de bunãstarea sa! Sunt un simplu om, cu diverse probleme si griji, ca si voi, majoritatea, însã nu le las sã mã copleseascã pentru cã atunci ar însemna sã-mi pierd iubirea! Îmi plâng uneori neputinta în liniste, nestiutã de nimeni, alteori mã revolt si îmi strig frustarea, chiar dacã pentru sistemul din tara asta nici nu exist, chiar dacã uneori mã vãd ca un cersetor, disperându-mi prietenii, rudele, cu ajutorul pentru cel aflat în nevoi, pentru oamenii aflati în pragul disperãrii, aruncati la marginea societãtii! Desi de multe ori îi enervez pe toti, chiar dacã de multe ori pensia pãrintilor mei pleacã la câte un caz disperat, chiar dacã îmi sortez zilnic hainele, încãltãmintea, alimentele, nu mã las învinsã…….si putinul care îl am lunar îl ofer fãrã sã-l mai consider al meu, e al nostru si al celor care au nevoie! Merg la cazuri sociale, mã cutremur, plâng, îmi vine sã strig neputinta acestor oameni, dar oare cine mã aude??Prim-ministrul, guvernul, deputatii, senatorii?? Un sistem plin de gãuri, de hibe, pentru care nici nu existãm! Vreau sã vã relatez unul dintre miile de cazuri din tara asta, un copil care încã nu merge pentru cã în tara noastrã nu existã un program de reabilitare neuromotorie si oricât as cersi de pe la prieteni, rude, oameni din mediul virtual sau câte pensii as lua de la pãrintii mei nu as putea sã-i acord un tratament în mediul privat! Este un copil care nu se alimenteazã decât cu iaurt, nu vorbeste, nici mãcar <<mama>> nu spune, chiar dacã are aproape doi ani, pentru cã nu existã în tara noastrã terapii alternative de comunicare etc … si în mediul privat ar costa cât pensia tatei pe 10 ani! Si totusi un lucru stiu, nu mã las învinsã nici mãcar de sistemul acesta care ne-a rãstignit într-o societate fãrã sperantã, fãrã perspective, fãrã compasiune! Lupt si voi lupta chiar dacã am devenit cersetor în propria-mi tarã!”, scrie Carmen Suciu. Cât adevãr! Fãrã comentarii!
