Datele statistice din ultimii ani de la examenele de definitivat si pentru titularizare în învãtãmânt, precum si de la evaluarea nationalã pentru clasa a VIII-a sau la examenele de bacalaureat evidentiazã degradarea sistemului educatiei nationale la o cotã mai mult decât alarmantã. Desele schimbãri de ministri si modificãrile catastrofale ale Legii educatiei nationale si ale regulamentelor pe diverse paliere au creat un haos nemaintâlnit în istoria poporului român si poate la un alt popor de pe mapamond. Astfel, învãtãmântul românesc se prãbuseste, dacã nu este pe cale de dezintegrare. Cu câtiva ani în urmã, spuneam tot în paginile acestui ziar cã învãtãmântul preuniversitar românesc din perioada interbelicã era model european si mondial. Din aceste motive, în 1947, a fost însusit de Japonia si adaptat la nevoile ei, explicând mai târziu ascensiunea fulminantã a statului nipon, în concertul civilizatiei lumii. În loc sã punã în valoare aceastã comoarã ascunsã în sipetul timpului, au afundat-o în noroiul vremurilor ce au venit sub presiunea tãvãlugului comunist sovietic.
Dupã 1989, rolul acestui tãvãlug a fost preluat de demagogi si dezinteresul noilor culturnici si politruci ascensionati din esaloanele doi si trei ale fostului sistem dictatorial comunist. În aceastã perioadã asistãm iarãsi la un nou asalt asupra sistemului educatiei nationale: dorinta ministrului educatiei si învãtãmântului, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, de a fi sustinute în octombrie a. c. examenele pentru ocuparea functiilor de directori în învãtãmântul preuniversitar, este contrariatã de cea care în folclor poartã denumirea de Abramburica, si anume Ecaterina Adronescu. Poznasa doreste blocarea acestui demers si amânarea examenelor pânã la varã, când se presupune cã partidul “gigant” va prelua frâiele României si atunci, bineînteles, examenele vor urma calea stiutã, adicã vor fi înscãunati directori politici. Desi slab pregãtiti profesional si compromisi moral ei vor rãmâne slugi fidele intereselor de partid. Se va da frâu libertinajului si dezmãtului intelectual si va curge din nou “gârla” cu doctori în toate domeniile.
Sã mai reliefãm cã în ultimul sondaj România nu are nicio universitate în clasamentul primelor 500 locuri în plan mondial. Asadar, degradarea învãtãmântului românesc ne respinge la periferia lumii civilizate. Si pentru a ilustra mai bine starea învãtãmântului românesc, vã vom relata câteva concluzii reiesite dupã o discutie cu câteva tinere cadre didactice din scolile municipiului Vaslui. Acestea aveau sã ne confirme cã de ani buni la noi deja sunt instituite posturile de directori politici. Slab pregãtiti profesional, îngâmfati, lipsiti de respect fatã de anumiti colegi, elevi, pãrinti, taie si spânzurã fãrã niciun fel de scrupule. Doar atât sã le fie lor bine si celor din corul sustinãtorilor. Nu interesul elevului este primatul, ci binele adulatorilor. În aceste conditii, considerãm cã demersurile si falsurile fãcute în Comisia de educatie din Senat prin nebãdãioasa Abramburica nu sunt altceva decât noi sfortãri ale prãbusirii actului educational românesc. Popor român, cât mai rabzi?
Prof. Milutã Moga
