INCREDIBIL…Rãsturnare de situatie incredibilã în dosarul vamesilor din Albita, judecati pentru fapte de coruptie. Cercetarea judecãtoreascã o ia, practic, de la capãt, dupã ce instanta a admis reaudierea a trei martori cheie si a unuia dintre anchetatorii sub acoperire. Mai mult, instanta a acceptat reaudierea lui Igor Caraman, unul dintre denuntãtori, pe motiv cã, de fapt, instanta nu l-ar fi audiat pe adevãratul Caraman, ci pe un alt moldovean care i-a împrumutat identitatea. De asemenea, unul dintre investigatorii sub acoperire pe care instanta tine mortis sã-l audieze nu s-a prezentat nici de data aceasta, motivat de faptul cã ar fi în misiune pânã în 2017. Acest dosar este unul dintre cazurile instrumentate de celebrul procuror Emilian Eva, acuzat, între timp, de luare de mitã. Ceea ce se doreste, în continuare, în acest dosar, în conditiile în care vamesii acuzati au recunoscut luarea de mitã, este aderarea si constituirea unui grup infractional organizat, chiar dacã, deocamdatã, aceste acuzatii nu au putut fi dovedite.
Incredibilã rãsturnarea de situatie din dosarul celor 22 de vamesi judecati de Tribunalul Vaslui pentru fapte de coruptie. În sedinta de ieri, instanta a decis reaudierea a trei martori considerati martori cheie în proces, inclusiv a lui Igor Caraman, cetãtean moldovean propus ca martor de cãtre DNA. Mai mult, vamesii au cerut reaudierea acestuia pe motiv cã, de fapt, cel audiat ar fi un alt bãrbat care si-a asumat identitatea acestuia pentru a depune mãrturie în fata instantei Tribunalului Vaslui. De asemenea, judecãtorii au decis si reaudierea martorilor asistenti, în spetã, studenti la Academia de Politie, pentru a afla rolul lor în acest dosar. Si de data aceasta s-a încercat audierea celui de-al doilea investigator sub acoperire, dar acesta a lipsit pe motiv cã ar fi plecat în misiune pânã în 2017. La începutul anului se discuta faptul cã acesta ar fi plecat în Mali. Altfel spus, prin audierea martorilor Dan Arhire, Gheorghe Popica, a celor doi investigatori sub acoperire si a studentilor politisti, dosarul în care vamesii din Albita au fost acuzati de fapte de coruptie se reia de la început. De fapt, întreg dosarul vamesilor este unul putin fortat în conditiile în care mare parte dintre vamesi au recunoscut luarea de mitã, dar nu si constituirea de grup infractional organizat, asa cum voia sã demonstreze procurorul Emilian Eva. Sursele povestesc cã, atunci când procurorul de caz a avut nevoie sã probeze cu martori faptul cã vamesii luau spagã, a stat în Vama Albita mai bine de 24 de ore si a reusit sã adune 15 soferi de pe autocare si microbuze care fãceau transport de persoane dinspre Republica Moldova spre România si invers. Dupã ce au fost adunati posibilii martori, acestia au fost chemati la Centrul National Anticoruptie (CNA) din Moldova. Numai cã, la solicitarea procurorului, au mai venit doar 6 dintre ei. Pânã la urmã, doar patru au fost convinsi sã depunã mãrturie, dar si acest lucru s-a defãsurat sub semnul întrebãrii. Pentru audieri, la sediul CNA s-au prezentat si 8 avocati români care ar fi trebuit sã asiste. Acestia au ajuns la locul stabilit de dimineatã si au asteptat sã vinã si martorii. Numai cã aparitia acestora s-a lãsat asteptatã. În jurul prânzului si avocatii prezentI, dar si procurorii de caz au dorit sã ia masa, asa cã fiecare s-a îndreptat cãtre un restaurant din Chisinãu. În timpul mesei avocatii au primit un telefon de la procurorul de caz, care i-a anuntat cã audierile nu vor mai avea loc pentru cã martorii nu se mai prezintã. Acest lucru i-a determinat pe avocati sã se îndrepte cãtre casã. Nici bine nu au plecat cã cineva a sunat pe unul dintre avocati si l-a înstiintat despre faptul cã realitatea este alta. Cei patru martori au venit, de fapt, la audieri, dar procurorul a considerat cã e mai bine sã fie audiati fãrã prezenta avocatilor. Luat la întrebãri, acesta a rãspuns cã, de fapt, nu este vorba de audierea unor martori, ci de audierea unor denuntãtori. Cum s-au transformat martorii în denuntãtori într-o asa scurtã perioadã de timp nu se stie deocamdatã. Ceea ce se stie sigur este faptul cã procurorul de caz a fost, între timp, transferat de la Directia Nationalã Anticoruptie, la Parchetul de pe lângã Judecãtorie si astãzi predã lectii de anticoruptie în Republica Moldova. Asta în conditiile în care acest dosar vizeazã un prejudiciu de 1200 de euro, bani luati drept mitã, la care se adaugã 2.900 de euro, bani care ar fi fost gãsiti în geanta unuia dintre vamesii din dosar. În acelasi timp, cheltuielile de judecatã se ridicã, pânã acum, la 1,6 miliarde de lei vechi. Rãmâne de vãzut care va fi verdictul final în acest dosar de coruptie. Pe de altã parte, dacã procesul din România a vamesilor din PTF Albita este unul care a avut parte de mai multe surprize de-al lungul desfãsurãrii lui, partea moldoveanã are de-a face cu un dosar ceva mai simplu din acest punct de vedere. Acolo au avut loc 30 de retineri si au fost descoperiti 30.000 de euro, bani ce reprezentau mitã si care au fost gãsiti asupra vamesilor moldoveni.
Cine este Igor Caraman
C.V….Igor Caraman este celebrul procuror sub acoperire cu dublã cetãtenie româno-molodveanã. Deocamdatã, nimeni nu a reusit sã stabileascã dacã acesta este sau nu este investigator, în conditiile în care acesta s-a prezentat doar la un singur termen, dupã ce a fost citat de nenumãrate ori. Adus la audieri, Caraman a fost evaziv si a rãspuns întrebãrilor asa cum a crezut de cuviintã. Despre Caraman se spune cã are statut de contravenient la legea vamalã în Vama Albita si cã fratele acestuia ar lucra, de fapt, la Centrul National Anticoruptie din Republica Moldova. Caraman este unul dintre cei patru martori moldoveni, propusi de DNA, care ar fi trebuit sã facã luminã în cazul celor 22 de vamesi judecati pentru luare de mitã. În fata magistratilor, Caraman a declarat cã, în perioada în care a fost folosit de cãtre DNA Iasi ca agent sub acoperire, era angajat al Centrului National Anticoruptie din Republica Moldova. Acesta se ocupa cu transportul de bunuri dinspre Italia spre Moldova si invers. La fiecare trecere, plãtea, pentru ca vamesii sã închidã ochii, diferite sume de bani, majoritatea în euro, în functie de semnele fãcute de cei care îi efectuau controlul. Adicã, vamesul îi arãta douã sau mai multe degete si, în functie de câte degete arãta, Caraman trebuia sã dea bani. „Discutiile despre bani se fãceau, de cele mai multe ori, la ghiseu. În interior era prezent unul sau doi vamesi. Dãdeam banii celui care mergea, cu mine, la masinã. S-a întâmplat chiar, o datã sau de douã ori, ca cealaltã persoanã sa îmi schimbe banii. Adicã îmi cerea 50 de lei, ofeream o bacnotã de 100 de lei si îmi dãdeau restul”, a povestit Caraman. Mai mult, acesta spune cã nicodatã nu a dat bani din buzunarul propriu. Banii dati ca mitã erau luati în primire de la procurorii DNA. „Au fost cazuri când mi s-au solicitat si bani în plus fatã de ceea ce ofeream. Fãrã sã mi se cearã, nu am dat niciodatã. Aceastã procedurã avea loc si pe sensul de intrare, dar si pe cel de iesire din Vama Albita. În schimb, nu îmi amintesc sã fi oferit vreodatã bani vamesilor care mã controlau si ei sã refuze sã primeascã sumele oferite”, a mai spus Caraman.
