CÂND AUTORITÃTILE DORM… Mirosul de nedescris care s-a abãtut asupra Vasluiului, ziele acestea, i-au adus la disperare pe vasluieni. Cum se lasã seara, aerul din municipiul resedintã de judet devine irespirabil. Pe lângã mirosul de acum patentat al Vasluiului care vine de la statia de epurare si care te întâmpinã de dincolo de intrarea în oras, adicã de la Muntenii de Jos, s-a mai combinat încã o “esentã”. Bogos face fertilizãri pe terenurile din preajma Vasluiului si foloseste gãinatul maturat de la Avicom, ferma pe care a închiriat-o de la omul de afaceri sirian Ahmad Al Deiri. Avântul lui Bogos de a împuti Vasluiul, dupã ce a comis-o la Rebricea, Laza sau Banca, vine dupã ce reprezentantii de la Garda de Mediu i-au pus în vedere sã elibereze douã “bataluri” de câteva tone de dejectii de la ferma de pui de lângã puscãrie. Bogos si-a primit pedeapsa. A fost deja sanctionat cu 15.000 de lei si probabil cã vor urma si alte sanctiuni, dar pe cei care au împutit toatã valea de la Crasna si pânã la Vaslui, cine-i sanctioneazã. Faptul cã statia de epurare este în reconstructie nu este o scuzã si dacã Bogos a primit amendã pentru cã e fertilizat câmpurile cu gãinat, cu aceeasi mãsurã ar trebui sanctionat si Consiliul Judetean pentru ce se întâmplã cu dejectiile de la statia de epurare eliberate în Vasluiet.
În ultimii ani, printre turistii care ne viziteazã orasul circulã o glumã: “Cum îti dai seama cã ai ajuns în Vaslui ? Dupã mirosul pestilential care te loveste încã de la intrarea în oras“. Zilele acestea problema “parfumurilor” greu de suportat s-a acutizat atât de mult încât vasluienii au început sã strângã semnãturi pentru ca autoritãtile locale sã ia mãsuri. Am încercat sã aflãm cine se face vinovat pentru poluarea olfactivã a unui întreg oras. Prima vizitã am fãcut-o la statia de epurare. Angajatii statiei ne-au dat asigurãri cã nu de acolo porneste putoarea, si ne-au îndrumat pe o altã pistã. “Si de aici, de la statia de epurare mai pleacã câte o “mireasmã”, dar nu spre oras. De la noi se duce spre Muntenii de Jos pentru cã vântul bate de la nord la sud. Putoarea din Vaslui vine de pe râul Vasluiet. Duceti-vã de la Kaufland pânã la fosta statie de butelii sã vedeti cum pluteste c…tul pe apa aia.” Într-adevãr, Vasluietul care curge paralel cu soseaua de centurã a orasului miroase îngrozitor. Dacã vis-a-vis de Liceul “Emil Racovitã” râul pute a dejectii umane, în zona bazei sportive a Liceului cu Program Sportiv apa miroase a detergent. Iar peste tot dai de sobolani mai mari ca pisicile. Oamenii de la blocurile din zonã sunt exasperati de “parfumul” emanat de Vasluiet. “Mirosurile astea pestilentiale au ajuns sã ne afecteze starea de sãnãtate. Fetita unei vecine s-a îmbolnãvit la plãmâni din cauza putorii de aici. Dimineata nici nu putem deschide geamurile. Domnul primar ne-a promis cã va rezolva problema, dar timpul trece si nimeni nu face nimc.”
Dupã Rebricea si Laza, Bogos a împutit si Vasluiul
Pe lângã “parfumul” râului Vasluiet, de câteva zile vasluienii sunt nevoiti sã se confrunte si cu miresmele emanate de la ferma avicolã de lângã Penitenciar, care apartine lui Fãnel Bogos. Pentru cã instalatia de biogaz de la ferma respectivã s-a defectat în urmã cu douã luni, omul de afaceri a decis sã arunce sute de tone de dejectii de pasãre pe o platformã, în aer liber, aflatã la nici cinci kilometri de oras. Primii care s-au plâns de putoarea stârnitã de Bogos au fost puscãriasii. Ajutati de conducerea Penitenciarului, acestia au fãcut mai multe sesizãri la Garda de Mediu. În urma verificãrilor fãcute la fata locului inspectorii de mediu au decis amendarea cu 15.000 de lei a conducerii fermei respective pentru cã nu a limitat emisiile poluante în atmosferã. Bogos nu se aflã însã la prima abatere de genul. În vara anului trecut, ferma acestuia de la Rebricea a fost închisã, pentru cã polua aerul si pentru cã nu îndeplinea minimele conditii de mediu. “Au ajuns sã ne ia pânã si aerul! Din toamna anului trecut noi nu mai avem viatã. Ne-au distrus cu mirosul insuportabil. Când dã drumul la ventilatoarele alea, intrãm cu totii în casã. Nu mai poti sta afarã. Însirãm rufe pe sârmã, dimineata, iar seara trebuie sã le spãlãm din nou pentru cã miros îngrozitor”, spuneau, atunci, sãtenii din Rebricea. În luna iulie a acestui an, a venit rândul sãtenilor din Laza sã se plângã de emanatiile fermei avicole a lui Bogos. “Mirosurile sunt insuportabile, mai ales când încarcã puii pentru abator. Din cauza putorii mi s-a îmbolnãvit si copilul. Am fost cu el la medic. Mi-au zis cã are probleme la plãmâni. Nimeni de aici n-ar avea o problemã cu cei de la fermã dacã ar mentine cât de cât curãtenia. Acolo, în schimb, e focar de infectie”, ne spunea, în urmã cu trei luni, un tânãr din Laza. Iatã cã azi Fãnel Bogos a ajuns sã îsi arunce tonele de gãinat de pasãre la câtiva pasi de oras, iar autoritãtile locale privesc neputincioase la obrãznicia acestuia. Pentru cã cine crede cã o amendã de 15.000 de lei îl va linisti pe omul de afaceri, se însalã amarnic !
Bogos, adeptul îngrãsãmintelor naturale, care miros, dar sunt sãnãtoase
EXPLICATIE…Fãnel Bogos, patronul de la Vanbet si unul din avicultorii cei mai mari din judet, ne-a explicat, în stilu-i caracteristic, de unde vine acest miros. Deviza sa este mâncare sãnãtoasã, cu miros de gunoi de grajd toamna, decât culturi cu chimicale si cancere pe masã: “Noi (n.r. Vanbet) am preluat ferma de la Avicom si am mostenit câteva tone de dejectii de la pãsãri puse în douã bataluri. Garda de Mediu ne-a spus sã le golim pânã pe 15 septembire si asta am fãcut. Le-am dus pe câmp unde domnul Ahmad (n.r. patronul de la Avicom) lucreazã 100 de hectare de teren. Practic eu cheltui motorina mea ca sã-i fac dumnealui treaba. M-au sunat cei de la Mediu si mi-au spus sã mã opresc. Asta am si fãcut. Dar aveam multe dejectii cãrate la marginea pãdurii si de asta trebuia sã le împrãstii. Nu aveam ce face. Acum le duc la Banca, la statia mea de biomasã. Totusi, populatia nu trebuie sã se sperie. Asa miroase când se fac fertilizãrile, toamna. Vrei sã mãnânci sãnãtos, trebuie sã suporti toamna mirosurile de la îngrãsãmintele naturale. Fiindcã e mai bine sã punem în pãmânt gãinãt maturat, decât sã punem îngrãsãminte chimice si apoi sã ne plângem cã apar cancere la populatie. Aerul plin de chimicale care nu miroase a nimic e mult mai periculos decât gunoiul de grajd”, a explicat Bogos, care îsi cere scuze cetãtenilor din Vaslui pentru disconfortul creat.
