VESTE… O nouã propunere legislativã, semnatã de zeci de deputati si senatori, poate crea o punte de legãturã între administratiile locale din judetul Vaslui si cei aproape 70.000 de vasluieni plecati la muncã în strãinãtate, în ultimii zece ani. Mai mulți senatori si deputați au depus, la Camera Deputatilor, o propunere legislativã potrivit cãreia primarii vor putea sã îsi angajeze, în limita numãrului maxim de posturi disponibile, un consilier personal pe probleme de diaspora, pentru a mentine legãtura cu românii care trãiesc în afara tãrii. Astfel, primarii oraselor, municipiilor, ai municipiilor resedintã de judet, primarul Bucurestiului precum si fiecare dintre primarii primãriilor de sector din Bucuresti pot înfiinta, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, la cabinetul primarului, chiar si un departament distinct format dintr-un consilier personal pentru relatia cu diaspora, membru al cabinetului primarului. O veste care îi bucurã pe majoritatea primarilor vasluieni, având în vedere cã în multe comune majoritatea tinerilor sunt plecati la muncã în strãinãtate, iar aceastã lege le-ar da voie sã aibã consilieri care sã cunoascã problemele celor de acolo.
Sunt multe comune sau orase, în judetul Vaslui, în care au plecat la muncã un mare numãr de persoane, în tãrile Uniunii Europene. Cei mai multi vasluieni au ales Italia, Spania si Marea Britanie. Numai din orasul Negresti, de pildã, au plecat la muncã în jur de 1.500 de persoane, iar acum mai sunt în oras cam 8.000 de oameni, care au la dispozitie câteva sute de locuri de muncã în institutiile publice si magazinele din localitate. Orasul si familiile de aici trãiesc din banii primiti de la rudele plecate prin Europa. La Laza, aproape 10% din populatie este plecatã în strãinãtate, în special tinerii, care muncesc în Germania, Spania si Italia si trimit bani acasã. „Peste 300 de persoane sunt plecate la muncã în strãinãtate în perioade mai lungi si vin înapoi doar în concedii. Mai sunt cei care au contracte de nouã luni si care, pe urmã, se întorc acasã. Se cunoaste faptul cã destul de multi sunt plecati la muncã în strãinãtate deoarece foarte multe familii au situatii materiale mult mai bune decât în trecut. Nu putini au fost cei care si-au refãcut casele în ultimii ani sau chiar si-au construit case noi”, spunea fostul primar al comunei, Emilian Agafitei. La granita cu R. Moldova, în Drânceni, situatia este si mai complicatã. Din cele 4.000 de persoane, înregistrate la recensãmânt, aproape jumãtate au plecat deja la muncã în Spania, Germania, Italia sau Franta. Anul trecut, primarul Gelu Pecheanu a fost la un pas de a pleca si el, când a vãzut cã nu primeste bani de la Guvern. „Eu am fost în Spania, în 2014, si am vãzut cum se munceste acolo, cum sunt plãtiti oamenii. Am un functionar care are douã vaci si nu mai are cum sã le dea de mâncare, dar nici nu gãseste cui sã le vândã. Mã duc si eu trei luni în strãinãtate, îmi place munca câmpului. Le-am spus bãietilor. Nu trebuie sã te agãti de o functie. Nimeni nu e de neînlocuit”, spunea primarul, extrem de nemultumit. La fel, în Vetrisoaia, primarul Corneliu Stângã are sute de tineri plecati la muncã în tãrile Uniunii Europene, tineri care se întorc acasã în luna august, pentru a se întâlni cu rudele si fratii, situatie care se întâlneste si în Muntenii de Sus, unde 40% din populatie este la muncã în Italia sau Spania. Toti acesti primari, dar si ceilalti care au un mare numãr de persoane plecate la muncã în strãinãtate pot angaja, dacã legea va trece de Parlament, un consilier personal, care sã tinã legãtura cu diaspora. Nu se stie cu ce se va ocupa acest consilier, însã cel mai probabil va avea o evidentã a celor plecati afarã, va coresponda cu acestia si îi va informa ori de câte ori apar modificãri legislative, care îi pot ajuta sã se întoarcã acasã, sã-si deschidã o micã afacere.
