Procurorii DNA Bucureşti au admis că funcţionarii din cadrul Primăriei Iaşi au decontat de capul lor cheltuieli aferente contractului Dexia, însă au vrut să se „spele pe mâni“ şi să scape de dosar. În final, anchetatorii au calculat un posibil prejudiciu de 1,7 milioane de lei, prea mic pentru competenţa DNA. Instanţa nu a fost de acord şi a retrimis dosarul pentru a se face noi cercetări.
Dosarul în care mai mulţi funcţionari ai Primăriei Iaşi au fost acuzaţi de fapte de abuz în serviciu în legătură cu creditul contractat de municipalitate de la banca belgiană Dexia s-a transformat într-o adevărată castană fierbinte pentru justiţie. De aproape trei ani, procurorii DNA Bucureşti încearcă să pună punct acestei investigaţii, deşi, chiar ei, în actele oficiale întocmite, recunosc că funcţionarii primăriei au comis posibile fapte ilicite atunci când au cheltuit banii luaţi cu împrumut pe spinarea ieşenilor.
„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă, în exclusivitate, cea de-a doua ordonanţă de clasare emisă de DNA Bucureşti în acest dosar, desfiinţată între timp de Tribunalul Bucureşti, care a retrimis dosarul la DNA pentru cercetări amănunţite. Întreg documentul realizat de procurorii anticorupţie relevă o serie de ilegalităţi pe care funcţionari nenominalizaţi le-ar fi comis în timpul investiţiilor realizate cu banii împrumutaţi de la Dexia, în 2007.
Prejudiciul de 1,7 milioane lei, incert
În motivarea soluţiei de clasare, procurorii DNA Bucureşti invocă faptul că, pentru anumite lucrări, prejudiciul nu poate fi calculat şi, din acest motiv, nu îi pot trage la răspundere pe funcţionari. În principal, e vorba de decontări ilegale de lucrări pentru firme cunoscute în oraş ca fiind abonate la contracte din bani publici. „Raportat la faptul că, în mod efectiv, au fost efectuate cheltuieli cu organizarea de şantier fără a se putea stabili cuantumul acestor cheltuieli, datorită lipsei devizelor estimative întocmite de proiectant, precum şi a lipsei devizelor ataşate facturilor în care au fost prevăzute aceste cheltuieli stabilite anterior semnării contractelor, în cauză nu se poate afirma cu certitudine dacă s-a produs un prejudiciu şi care este cuantumul acestui prejudiciu“, se arată în ordonanţa de clasare.
