CONTROVERSE…Noul statut al elevului, aprobat de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetãrii Stiintifice, a stârnit încã din primul moment controverse în rândul profesorilor, care sunt de pãrere cã anumite aspecte prevãzute în documentul cu pricina sunt exagerate. Statutul, care a stat de la începutul anului în dezbatere publicã, aduce modificãri importante în sistem, cum ar fi renuntarea la obligativitatea uniformelor, dreptul copiilor de a evalua, anonim, un profesor, de a avea telefon la scoalã (pe care sã îl foloseascã în scop educational) sau de a protesta. Unele puncte din Statut erau valabile si acceptate în unitãtile de învãtãmânt si pânã în acest moment, cu toate cã nu figurau în niciun document oficial, dar dascãlii si liderii de sindicat au obiectii cu privire la câteva „noutãti” introduse, anumite drepturi pe care le considerã discutabile.
Una din cele mai importante prevederi ale Statutului, care intrã în vigoare chiar de la începutul anului scolar, este cã elevii au dreptul sã îsi conteste notele la lucrãrile scrise. Nu ar fi chiar o noutate, din moment ce si pânã acum un elev nemultumit putea sã consulte profesorul cu privire la notele primite. Astfel, mai întâi, copiii pot cere explicatii profesorului de la clasã, în cinci zile de la comunicarea notei. Dacã nu sunt multumiti de argumentele dascãlului, pot face plângere scrisã la director. Plângerea este analizatã de o comisie formatã din doi profesori care nu predau la clasã. Media notelor date de ei este cea care va fi trecutã în catalog. Totodatã, profesorul trebuie sã îi informeze asupra notelor primite înainte sã fie trecute în catalog si trebuie sã fie consultati în legãturã cu materiile optionale, iar participarea la aceste discipline se va face pe grupe formate special în acest sens. La sfârsitul fiecãrui semestru, elevii vor oferi feedback profesorilor, ca sã-si îmbunãtãteascã activitatea, prin completarea unor fise anonime. Mai mult, profesorii nu au voie sã punã absente ca mijloc de constrângere, au voie sã punã absentã doar dacã elevul nu este la orã si nu au voie sã îi oblige pe copii sã participe la olimpiade si concursuri scolare. O altã prevedere din Statut este cã elevii nu au voie sã fie deposedati de bunurile lor, dacã nu atenteazã la siguranta colegilor si a profesorilor. Ei au voie sã foloseascã telefoane mobile în timpul orelor de curs, dacã au acordul cadrului didactic si dacã le folosesc în scop educational ori situatii de urgentã. „Nu cred cã profesorii sau orice alt cadru didactic ar trebui sã aibã dreptul sã confiste telefoane mobile sau orice alte obiecte, pentru cã nu le apartin si pãrintii copiilor sau poate chiar copiii respectivi au muncit din greu ca sã cîstige banii necesari achizitionãrii lor. În plus, nu de putine ori se întâmplã ca si profesorilor sã le sune telefonul în orã si lor nu le confiscã nimeni telefoanele. Nu este vina elevilor dacã sunt cãutati în timpul orelor, uneori pot fi sunati chiar de proprii pãrinti”, declara, în urmã cu ceva timp, Vlad Sîmbotin, olimpic la LMK Vaslui, pentru Vremea Nouã. Opinia lui este împãrtãsitã de majoritatea elevilor. Nu de aceeasi pãrere sunt profesorii, care considerã cã elevii nu vor folosi telefonele în scop educational, iar cadrele didactice nu pot controla utilizarea acestora în scopul potrivit. Totodatã, potrivit Art. 11, copiii au dreptul la asistentã medicalã, psihologicã si logopedicã gratuitã în cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare, ori în unitãti medicale de stat. Iar la începutul fiecãrui an scolar, se realizeazã examinarea stãrii de sãnãtate a elevilor.
„Dreptul la protest ar trebui sã îl aibã doar persoanele mature”
În statut este prevãzut ca atunci când se aplicã o sanctiune, elevii au dreptul sã se apere. Nici o mustrare nu se face în fata clasei sau a scolii si sunt interzise pedepsele colective. Pentru orice santiune aplicatã, dacã, în opt sãptãmâni de la comunicarea pedepsei, elevul îsi corecteazã comportamentul, nu i se mai scade nota la purtare. De asemenea, elevii pot fi pedepsiti doar pentru faptele pe care le sãvârsesc în perimetrul scolii. Un aspect important îl reprezintã si introducerea dreptulului la protest, prevãzut de Art.10. Elevii pot protesta în conditiile prevãzute de legislatia în vigoare si fãrã perturbarea orelor de curs. De asemenea, este prevãzut dreptul la reuniune, în afara orarului zilnic. Activitãtile pot fi organizate în unitatea de învãtãmânt preuniversitar, la cererea grupului de initiativã, numai cu aprobarea consiliului de administratie. Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusã decât acelor limitãri care sunt prevãzute de lege si care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sãnãtatea si moralitatea publicã sau drepturile si libertãtile altora, se aratã în Statut. „Dreptul la protest ar trebui sã îl aibã doar persoanele mature, care stiu despre ce este vorba. Atâta timp cât elevii au o problemã, comitetul de pãrinti al clasei sau adunarea generalã de pãrinti ar fi în mãsurã sã ridice problema respectivã, dacã existã în mod real. Mai ales cã în majoritatea cazurilor, cel putin pânã la clasa a XI-a, elevii sunt minori si sunt în întretinerea pãrintilor, sau a tutorelui legal”, declara Sorin Tiplea, lider FSLI Vaslui, în momentul lansãrii Statutului în dezbatere publicã. Un alt punct se referã la uniforme. Elevilor nu le poate fi refuzat accesul în scoalã pe motivul tinutei vestimentare sau cã le lipsesc elementele de identificare ale scolii (de exemplu, uniformele).
Profesorii sunt pusi în pericol
Liderii de sindicat sustin cã autoritatea profesorilor, care ar trebui la rândul lor sã fie protejati de lege, va scãdea considerabil. Astfel, Simion Hãncescu a criticat Statutul, despre care a spus cã „prezintã lacune” si cã „sutã la sutã vor fi propuneri de modificare, de completare, pentru cã sunt multe lucruri neclare. Este un pas înapoi în ceea ce priveste disciplina în scoalã, este un risc sã fie abuzuri ale elevilor”.
