Iatã ce groapã s-a cãscat în asfalt, taman în mijlocul Husului

NECAZ … Numai norocul a fãcut ca un sofer, care circula ieri dupã-amiazã, prin zona strãzii „Stefan cel Mare” din municipiul Husi, sã nu cadã într-o groapã adâncã, ivitã brusc, în asfaltul turnat relativ recent. Subrezit de umezealã, dar si de traficul intens din zonã, o portiune de stradã a cedat, fiind cât pe ce sã înghitã ultima masinã care a trecut pe acolo. La fata locului au venit autoritãtile care au marcat zona si au restrictionat traficul. În fond, spun reprezentatii Primãriei, este vorba despre vechea problemã de infrastructurã a municipiului Husi si anume, existenta, în subteranul centrului urban a acelor vechi beciuri care au apartinut evreilor. Ele nu au fost astupate în totalitate si de aceea, stratul de deasupra, ori de câte ori se subrezeste din cauza apelor pluviale, apar astfel de gãuri adânci, foarte periculoase pentru traficul din zonã. Situatia este una care nu pare a avea o solutie concretã si pe termen lung pânã acum, aceasta fiind si o cauzã pentru care modernizarea strãzii „Stefan cel Mare” a fost amânatã luni la rând. De fiecare datã când s-a întâmplat ca asfaltul sã se surpe, se intervine pentru astuparea gropii. Aceste beciuri evreiesti, spun husenii în vârstã, apartineau îndeosebi comerciantilor, iar ele sunt concentrate în toatã zona centralã a municipiului Husi, unde în prezent este amplasatã piata agro-alimentarã, toate clãdirile de pe strada „Stefan cel Mare”, chiar si zona pe care acum este amplasatã clãdirea ANAF-ului, pânã spre Banca Transilvania. „Comunitatea evreilor din Husi era una mare, înstãritã, foarte bine organizatã. Erau, îndeosebi, comercianti admirabili, dar din rândul lor proveneau si doctori excelenti, profesori si reprezentanti ai multor profesii care impuneau o minte ascutitã si calitãti organizatorice si administrative certe. În aceastã zonã centralã a municipiului Husi, de exemplu, erau multe dughene evreiesti, sub care sã gãseau beciurile în care erau depozitate mãrfurile comerciantilor. În urma recensãmântului general al populatiei României din 1930, se aratã faptul cã, în orasul Husi, ce era atunci resedintã a judetului Fãlciu, trãia o populatie de 17.130 persoane, din care 81,9% erau români, iar 14,6% erau evrei. Cum aproape toti erau gospodari, înstãriti, aproape fiecare avea câte un beci încãpãtor, care, iatã, si acum, dupã mai bine de 80 de ani, iese la ivealã”, a explicat prof. Daniel Balan.