Vicepresedintele Comisiei de Apãrare din Camera Deputatilor, deputatul Dan Bordeianu: „Am atins, la summit, principalele elemente de interes pentru România”. În perioada 8-9 iulie, la Varsovia, principalii sefi de state si de Guvern din cadrul tãrilor care compun Alianta Nord-Atlanticã (NATO) s-au întâlnit la un summit istoric. O reuniune în cadrul cãreia România si-a consolidat pozitia ca stat membru NATO si actor regional, prin mentinerea securitãtii si stabilitãtii într-o zonã marcatã de numeroase riscuri si provocãri.
Declaratia privind securitatea transatlanticã, cât si declaratia finalã a summitului NATO cuprind temele importante pentru România. „Ne-am atins principalele elemente de interes pentru România, în cadrul noii posturi de apãrare si descurajare, pe Flancul Estic, o prezentã aliatã înaintatã adaptatã constând din Brigada multinationalã si Initiativa de Instruire Intensificatã, respectiv decizia privind elaborarea de optiuni pentru consolidarea prezentei maritime si aeriene aliate în sudul Flancului Estic, un nou nivel în ce priveste planificarea apãrãrii pentru România în cadrul NATO, adicã dezvoltarea planului de contingentã obtinut în contextul reuniunii anterioare a Aliantei si declararea capacitãtii operationale initiale a sistemului antirachetã al NATO, elementul esential ale acestui progres fiind integrarea facilitãtii de la Deveselu în sistemul Aliantei Nord-Atlantice”, spune deputatul vasluian Dan Bordeianu, vicepresedintele Comisiei de Apãrare din Camera Deputatilor.
Rep: Domnule deputat, care sunt cele mai importante puncte discutate la summit-ul NATO, cu implicatii pentru România?
Dan Bordeianu: Sunt multe lucruri importante pentru tara noastrã, discutate la summit. Poate, cea mai importantã victorie a României la actualul summit al NATO este cuprinderea Republicii Moldova în preocupãrile de securitate ale Aliantei, într-un moment destul de tensionat în zonã. Republica Moldova are dedicat în premierã un articol din cele 139 ale declaratiei finale si este cuprinsã în alte douã, ca si în toate declaratiile, alãturi de Georgia si Ucraina. Pe urmã, se poate spune cã România a primit garantii suplimentare de securitate, odatã cu decizia NATO de a consolida flancul estic al Aliantei. Ce va însemna asta? Cã actualii conducãtori ai Aliantei NATO au stabilit, în cadrul reuniunii istorice de la Varsovia, sã trimitã aproximativ 4.000 de soldati în zona tãrilor baltice si în Polonia. Iar în ceea ce ne priveste, NATO a preluat oficial comanda scutului antirachetã de la Deveselu si a decis înfiintarea unei brigãzi româno-bulgare de militari. Securitatea la Marea Neagrã a fost intens dezbãtutã, dar nu se va înfiinta o flotã militarã în zonã, pentru a nu inflama si mai mult Federatia Rusã. Dar, trebuie sã mentionãm si un lucru, precizat inclusiv de oficialii NATO: Alianta nu constituie o amenintare pentru Rusia, nu cautã o confruntare cu aceastã tarã. Se doreste o relatie mai constructivã cu Rusia, atunci când actiunile Rusiei fac aceasta posibil.
Rep: Avem garantii din partea NATO, cã vom fi protejati împotriva unor situatii tensionate?
Dan Bordeianu: La finalul summit-ului, s-a fãcut o mentiune suficient de puternicã în concluziile oficiale, prin formula: „Vom dezvolta o prezentã înaintatã adaptatã în sud-estul NATO. Mãsuri potrivite, adaptate la regiunea Mãrii Negre si incluzând initiativa româneascã de creare a unei brigade multinationale vor contribui la postura întãritã de descurajare si apãrare a Aliantei. Vor fi evaluate optiuni pentru o prezentã aerianã si maritimã întãritã a NATO”. Toate aceste optiuni vor fi discutate în NATO în perioada imediat urmãtoare si vor fi abordate de ministrii Apãrãrii, inclusiv ministrul Apãrãrii din tara noastrã, în octombrie. Atunci este termenul-limitã la care vom sti dacã initiativa României are un viitor sau intrã în impas. Personal, cred cã sprijinul SUA pentru proiectul României va conta în discutiile de pânã în octombrie. Va conta la fel de mult si pozitionarea Turciei, care a anuntat cã vrea o noua arhitecturã de securitate la Marea Neagrã. În lunile care urmeazã, depinde de România dacã stie sã câstige aliati si adepti în interiorul NATO. Cred cã Polonia, tarã pe care am avut onoarea sã o vizitez de curând, cu întâlniri la cel mai înalt nivel de Guvern si Parlament, va fi alãturi de noi. Relatia bunã dintre România si Polonia e evidentã, cele doua tãri urmând sã se sprijine reciproc cu trupe pentru formatiunile multinationale NATO de pe teritoriul lor.
Rep: Aveti o imagine destul de clarã despre situatia din zona Mãrii Negre. Credeti cã existã vreun pericol pentru România, în acest moment?
Dan Bordeianu: Am sã vã rãspund aici printr-o declaratie fãcutã de dl. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care a spus, la summit, citez: „Nu vedem nicio amenintare imediatã împotriva vreunuia dintre aliatii NATO. Rusia nu este un partener strategic, nu suntem într-un parteneriat strategic cu Rusia, asa cum am încercat sã-l dezvoltãm dupã sfârsitul Rãzboiului rece. Dar, nu suntem nici în situatia din timpul Rãzboiului Rece”. O declaratie care spune totul despre situatia în care ne aflãm, în raport cu Rusia, la acest moment. Am vãzut reactia oficialilor rusi, care au spus cã actiunile Aliantei Nord-Atlantic vor conduce la schimbãri semnificative ale situatiei militar-politice, însã cred cã situatia nu va escalada în zonã. Misiunea esentialã a NATO, dupã acest summit, rãmâne neschimbatã: sã se asigure cã alianta rãmâne o comunitate fãrã precedent bazatã pe libertate, pace, securitate si valori comune, inclusiv libertatea individualã, drepturile omului, democratia si statul de drept. La summit, au fost adoptate o declaratie a Comisiei NATO-Ucraina, precum si o serie de documente Aliate care aprofundeazã elementele din declaratia finalã si avanseazã pe linia intereselor si obiectivelor României.