REUNIUNE…O revedere dupã 40 de ani, în care timpul a amplificat cum a stiut el mai bine nostalgiile unor fosti liceeni ai bãtrânului Liceu Agro-Industrial din Husi, nu poate fi decât un moment de o intensitate sufleteascã greu de descris în cuvinte! Ieri, în fata scolii, s-au adunat ca acum 4 decenii, liceenii promotiei 1976, profilul „Horticulturã”. La fel de veseli, putin mai maturi, dar la fel de colegiali, acestia nu conteneau sã îsi strângã mâinile, sã se strige pe nume. „Mi-am recunoscut toti colegii, pe absolut toti. I-am recunoscut dupã chip si, mai ales, dupã ochi”, a spus, emotionat, Nelu Enache, unul dintre fostii absolventi.
Cât de rãbdãtori trebuie sã fi fost absolventii promotiei 1976, profilul „Horticulturã”, care au asteptat sã treacã 40 de ani, pentru o revedere de poveste! Nu a mai contat ieri, când s-au strâns ca altãdatã în fata liceului, faptul cã revederea la care au sperat atâtia ani nu s-a mai putut face dupã 10 sau 20 de ani, cãci atât de emotionante erau îmbrãtisãrile, strângerile de mânã si clipele în care fiecare cãuta sã înteleagã cine este domnul sau doamna care pare cã seamãnã cu cineva drag din anii de liceu, încât nimic altceva nu mai conta! Ei, cu totii, au fost elevii fostei doamne diriginte, prof. Ochesanu Emilia, pe vremea când director la liceul agro-industrial de atunci era domnul Moleavin. S-au stins însã, la fel ca aproape toti profesorii lor, însã nu-i nimic, au spus ei, în suflet au rãmas neatinse amintiri care îi leagã de dascãlii lor dragi. A ajuns la emotionantul eveniment doar unul dintre profesori, domnul Pasat Dumitru, cel care le-a predat Viticultura.
„Îmi amintesc totul ca acum si pot sã vã spun cã a fost cea mai frumoasã perioadã din viata noastrã”
„Astãzi este o reîntâlnire frumoasã, emotionantã. Din pãcate, unii dintre colegi nu mai sunt, dar, totusi, ceilalti, care au putut, au venit cu mare bucurie. Am fost de toti cam 35 de colegi. Cei mai multi dintre profesorii nostri s-au stins din viatã, dar noi îi purtãm în suflet. Mã uit în jur si vãd locurile în care noi ne-am petrecut cea mai frumoasã parte a vietii noastre, anii de liceu. A venit domnul nostru profesor de Viticulturã, domnul Pasat Dumitru, si îi multumim foarte mult, pentru cã ne va redeschide catalogul, sã facem prezenta, dupã, iatã, 40 de ani! S-au schimbat foarte multe lucruri aici, la liceul nostru drag, au trecut, totusi, atâtia ani! Dar e frumos si acum, ne mândrim cu scoala noastrã! Am avut o dirigintã minunatã, pe doamna profesoarã Ochesanu Emilia. S-a stins, din pãcate! Director, pe atunci, era domnul Moleavin. Îmi amintesc totul ca acum si pot sã vã spun cã a fost cea mai frumoasã perioadã din viata noastrã. Chiar pe toti, pe absolut toti colegii care au venit azi, i-am recunoscut. Iatã-l pe Brânzei Ovidiu, pe Georgicã Andone, Jana Cârjontu, Otilia Anton, Ghitu Iulia, Marcica Mercas, Doinita, Botu Manolicã si pe toti ceilalti îi stiu, îi recunosc. Dupã chip si, mai ales, dupã ochi, imediat am stiut cine sunt. Ne bucurãm cã fiecare s-a realizat. Avem ingineri horticoli, contabili, angajati la bãnci, politist, profesori, si nu numai”, a spus Nelu Enache, unul dintre fostii absolventi, care si-a urmat drumul în viatã, împlinindu-si o carierã de politist.
O zi cât 4 decenii!
„Este o revedere care lasã urme pe suflet. Am asteptat aceastã revedere 40 de ani. Am tot sperat sã o facem la 10, la 20, dar s-a modificat situatia si, iatã-ne, azi, dupã 4 decenii! Este prima datã când ne revedem. Cu majoritatea colegilor nu m-am întâlnit chiar de 40 de ani! Vom merge înapoi în clasa noastrã, sã strigãm catalogul, sã vorbim fiecare despre realizãrile noastre, despre viata noastrã, vom vizita Muzeul Viticol, Vinoteca, dupã care ne adunãm cu totii, la o petrecere frumoasã, unde vom depãna atâtea amintiri. Am absolvit profilul horticol, care, pe atunci, era un profil de vârf. Eu cred cã mereu aceasta va fi o specilizare apreciatã, chiar dacã putin acum, a ajuns un pic în umbrã, pentru cã mereu va fi nevoie de un fruct bun, de o legumã de calitate sau de un pahar de vin bun. De aceea va fi mereu nevoie de horticultori pasionati. Eu sunt unul dintre cei care si-a urmat visul si am ajuns inginer horticol”, a spus Brânzei Ovidiu.
„Ne mândrim cã din aceastã scoalã au plecat oameni care s-au realizat în viatã
„Cu sigurantã, trãirile lor sunt intense! Îsi aduc aminte cu mare drag de scoala pe care au absolvit-o! Aceastã scoalã a noastrã are un dar al sãu, acela de a intra în sufletul absolventilor, într-un fel aparte si, dupã cum vedeti, sentimentele rezistã în timp, iar acesti absolventi cu care scoala se mândreste nu au renuntat nici dupã 40 de ani, la ideea de a se revedea. Din pãcate, fostii lor profesori, care i-au format si le-au dat un sens frumos în viatã, nu mai sunt, dar amintirea lor este vie. Ne mândrim cã din aceastã scoalã au plecat oameni care s-au realizat în viatã. Sunt printre ei medici, sunt profesori, sunt ingineri si alte profesii la fel de frumoase, lucru care ne bucurã, ne aduce mândrie, fiind o micã lectie pentru toti elevii nostri din prezent, care au nevoie de modele, dar si pentru cei care vor sã aleagã scoala noastrã. Temelia realizãrilor lor s-a clãdit aici si este foarte important modul în care pleci în viatã. Asta ne dorim si în prezent, sã formãm elevi, care, mai apoi, sã plece în viatã, cu o educatie si cu un bagaj de cunostinte care sã îi ajute sã se realizeze la fel de frumos, precum acesti fosti absolventi, care astãzi se revãd”, a spus, cu sensibilitate, prof. Marinela Vasilescu, director adjunct al Colegiului „Dimitrie Cantemir” Husi, prezentã la eveniment.
