DECIZIE… Grigore Lefter, primarul comunei Osesti, si Neculai Lupu, primarul comunei Fruntiseni, îsi vor pierde mandatele abia câstigate, dupã decizia istoricã a Curtii Constitutionale, de ieri, care a apreciat cã acei alesi locali care sunt condamnati cu suspendare nu mai pot rãmâne în posturile actuale. Judecãtorii CCR au considerat, în decizia privind neconstitutionalitatea legii referitoare la statutul alesilor locali, cã acei alesi locali condamnati cu suspendare, cu decizie definitivã si irevocabilã, nu mai au legitimitatea de a-si continua activitatea dupã o condamnare definitivã, care determinã pierderea integritãtii – element fundamental al mandatului electiv. Nu sunt singurii primari din judetul Vaslui care tremurã în asteptarea sentintelor de la diverse instante de judecatã din tarã. Edilii de la Dimitrie Cantemir, sau Puiesti asteaptã sentintele judecãtorilor si, functie de deciziile de la instante, ar putea sã-si piardã si ei mandatele. Sunt o serie de primari care au intrat în conflict cu ANI, inclusiv cei doi de mai sus, iar acum riscã sã fie sã fie dati afarã din functii (cum s-a întâmplat la Stãnilesti, acolo unde fostul primar Tofan a demisionat, dupã ce a pierdut procesele cu Agentia de Integritate). Aici, intrã si primarii de la Voinesti, Drânceni sau Pogana, care asteaptã cu înfrigurare deciziile judecãtorilor de la diverse instante din tarã.
Curtea Constitutionalã a României a decis, ieri, într-o situatie extrem de controversatã, care îi va face pe multi dintre alesii locali – primari, viceprimari, consilieri locali sau judeteni, presedintele CJ sau vicepresedinti de Consilii judetene – sã-si piardã mandatele. Este vorba de controversata chestiune a alesilor locali care au suferit condamnãri cu suspendare. În judetul Vaslui, de exemplu, cu multi ani în urmã a existat cazul fostului primar de la Todiresti, Marcel Ipate, care a fost suspendat de Prefecturã, pe motiv cã fusese condamnat cu suspendare. Iatã cã, acum, judecãtorii CCR constatã cã în astfel de cazuri trebuie sã se aplice o mãsurã mai drasticã, iar alesii locali trebuie sã plece din functii. „Condamnarea în sine este cea care determinã pierderea integritãtii, element fundamental al mandatului electiv fãrã de care persoana care ocupã respectiva demnitate publicã nu mai are legitimitatea de a-si continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de cãtre instanta judecãtoreascã nu este decât un mijloc de individualizare a executãrii pedepsei”, subliniazã judecãtorii Curtii Constitutionale. Curtea a retinut cã excluderea de sub incidenta legii, deci de la sanctiunea încetãrii de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendatã, echivaleazã cu un privilegiu creat acestora. „În ceea ce priveste modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar si de presedinte al consiliului judetean, în caz de condamnare, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, pentru infractiunile de coruptie prevãzute la art. 289 (luarea de mitã) si art. 290 (darea de mitã) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a retinut cã aceasta încalcã prevederile art.16 din Constitutie”, anuntã CCR. „În concluzie, Curtea a constatat cã legea modificatoare deturneazã în mod nepermis scopul legii modificate, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigurã îndeplinirea acestui scop – hotãrârea judecãtoreascã de condamnare a persoanei care a sãvârsit o faptã incriminatã de legea penalã si care o face incompatibilã cu continuarea activitãtii de reprezentant al comunitãtii”, precizeazã CCR. Decizia este definitivã si general obligatorie.
Primarul de la Osesti nu recunoaste cã ar fi condamnat: „Eu mai am procese pe rol”
Grigore Lefter, primarul comunei Osesti, a suferit, în mai 2014, o condamnare cu suspendare, de 1 an de zile, pentru cã si-ar fi angajat fiul drept consilier local la primãrie. Judecãtoria Vaslui i-a permis sã facã apel la sentintã, iar în septembrie 2014 Lefter face apel la Curtea de Apel Iasi, însã îsi retrage actiunea în instantã, semn cã este de acord cu sentinta de la Vaslui. Tot în mandatul trecut, Grigore Lefter este trimis în judecatã a doua oarã, de data aceasta de cãtre procurorii DNA, pentru fraude cu fonduri europene, fiind acuzat de „fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credintã, de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene si instigare la fals material în înscrisuri oficiale”. „Nu am nicio sentintã cu suspendare. La dosarul cu fiul meu, nu este vorba de o condamnare, ci de o amânare, cititi dosarul. Celãlalt dosar, al DNA, este pe rolul Curtii de Apel Iasi”, încearcã sã spunã Lefter, negând ceea ce stie o tarã întreagã. Si pentru Neculai Lupu, primarul comunei Fruntiseni, se anuntã vremuri tulburi. Acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) de abuz în serviciu contra intereselor publice si conflict de interese, a fost condamnat, în 2013, la trei ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. Alaturi de primarul Lupu a mai fost condamnat si Alexandru Bãncianu, fost angajat al Primãriei si vicepresedinte al Asociatiei „Fruntiseni-Grãjdeni”, acesta primind aceeasi pedeapsã.
Mai multi primari, intrati în vizorul ANI, riscã si ei sã plece din functii
În martie a.c., Agentia Nationalã de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate, existenta conflictului de interese de naturã administrativã, precum si indicii privind posibila sãvârsire a infractiunii de fals în declaratii sau conflict de interese în cazul lui Maricel Gâfu, primarul comunei Pogana. Acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate, în perioada 30 iulie 2012 – 3 iulie 2014, întrucât a detinut simultan cu functia de primar si calitatea de membru în cadrul Consiliului de administratie al Scolii gimnaziale nr. 1 Pogana. Procesul cu ANI s-a desfãsurat, pânã în iunie, la Tribunalul Vaslui, care a declinat cazul la Curtea de Apel Iasi. Rãmâne de vãzut ce se va întâmpla. În 2015, Agentia Nationalã de Integritate l-a trimis pe Costel Moraru, primarul de la Puiesti, în fata instantei, acuzându-l de conflict de interese, administrativ si penal. ANI i-a pus în cârcã faptul cã primarul are o societate (PFA) pe numele sãu, ocupã simultan functia de secretar al comunei si cea de primar. „În exercitarea functiei de primar, a emis si semnat propria dispozitie de numire în functia publicã de conducere de secretar al comunei Puiesti”, au constatat inspectorii ANI. Pânã acum, primarul Puiestiului a pierdut la toate instantele de judecatã, iar procesul a ajuns la Curtea Supremã. La Voinesti, primarul Aurelian Miler a pierdut si el procesul cu ANI, la mai multe instante, iar acum dosarul a ajuns la Curtea Supremã. „Nu sunt vinovat cu nimic. Am semnat un proces verbal al unui consiliu de administratie de la scoalã, atât si nimic mai mult”, spune Miler.
Primarii Pecheanu, de la Drânceni, si Roman, de la Dimitrie Cantemir, lupte grele în Justitie!
Din zona Husului au fost destui primari care au avut probleme cu legea în mandatul trecut, însã, cei mai multi, nu au mai câstigat alegerile. Alãturi de fostul primar de la Stãnilesti, Gãbisor Tofan, care a si pierdut mandatul, înainte de încheierea celor patru ani, învins fiind de ANI, au mai avut probleme în Justitie fostul primarul Vasile Puiu de la Vetrisoaia, fostul primar de la Berezeni, Iulian Miliare. Ei nu au mai câstigat alegerile din 5 iunie 2016, desi au participat la scrutin. Primarii care, în ciuda problemelor cu Justitia, au primit, prin vot, sustinerea comunitãtilor sunt: Gelu Pecheanu, primarul de la Drânceni, si Dumitru Roman, primarul de la Dimitrie Cantemir. Temperamentalul Gelu Pecheanu duce o luptã aprigã cu Agentia de Integritate. A pierdut douã bãtãlii cu ANI, iar acum dosarul se judecã la Înalta Curte de Casatie si Justitie, iar cauza se aflã în procedurã de filtru, urmând sã primeascã termen ulterior. De asemenea, primarul de la Dimitrie Cantemir, Dumitru Roman, are si el necazuri cu Justitia, însã spre deosebire de Gelu Pecheanu, primarul Roman are douã procese, destul de complicate. Într-unul dintre acestea, ANI îl acuzã pe primarul Roman de incompatibilitate, întrucât ar fi fost si primar, dar si activ într-o firmã, iar în celãlalt dosar, procurorii anticoruptie îl acuzã, alãturi de alte persoane, de deturnare de fonduri europene, încã de pe vremea în care era consilier local, membru al unei comisii de receptie a unor lucrãri din comunã. „La data de 30.10.2004, inculpatii, în calitate de membri ai comisiei de receptie a lucrãrilor, au atestat în mod nereal, în continutul procesului-verbal, finalizarea lucrãrilor de constructie, desi acestea nu erau executate integral, conform proiectului. Ulterior, acest proces-verbal, împreunã cu alte documente, a fost depus la autoritatea contractantã în vederea obtinerii ultimei transe a finantãrii, în cuantum de 1.090.853 lei (fãrã TVA)”, se aratã în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.
