În ciuda blocajului, Vremea Nouã vã prezintã perlele absolventilor culese din tezele de la Bacalaureat
NEPUTINTÃ…La Vaslui, sefii Inspectoratului au initiat un adevãrat blocaj pentru jurnalisti în încercarea acestora de a afla ce trãsnãi mai scriu absolventii de liceu în lucrãrile de la Bacalaureat, la Limba si Literatura românã. Profesorii corectori sunt supusi la tot felul de abuzuri, ai unor trepãdusi care pozeazã în câini crdinciosi si pun în practicã regulile tâmpite fixate de sus. Li se confiscã telefoanele în timpul corectãrii, sunt „prelucrati” sã nu cumva sã „transpire” cãtre presã vreo perlã si pusi sã semneze tot felul de angajamente sforãitoare. Cu cât aceste reguli sunt mai drastice, cu atât profesorii care au simtul umorului ne ajutã în colectionarea acestor mici „minunãtii” care fac deliciul cititorilor. Le multumim, asadar, acestor profesori curajosi si vedem în gestul acestora un protest fatã de niste reguli prostesti, impuse de colegii lor de breaslã ajunsi vremelnic în functii de conducere si care rup în douã cu excursii exotice în Cipru sau Malta. De mentionat, cã profesorii vasluieni corecteazã tezele elevilor din judetul Neamt, iar perlele de mai jos sunt, asadar, emanatiile mintilor absolventilor nemteni.
Începem scurta noastrã „analizã” cu una mai grea, din categoria soft: „Romanul Riga Crypto si Lapona Enigel este unul traditionalist, de factura modernistã”. Tonul pare atât de serios încât ai zice cã acest absolvent a citit câteva rafturi din biblioteca scolii, însã nici la impresie artisticã aceastã perlã nu poate puncta. Romanul e doar în mintea elevului, fiindcã e greu sã faci confuzie când vine vorba de cea mai frumoasã poezie a lui Ion Barbu si, de ce nu, una din capodoperele literaturii românesti. Tot la aceastã categorie poate fi încadratã si urmãtoarea frazã: „Ion este nãrãvas si iubitor, atingând-o discret pe Ana”. Bineînteles, este vorba despre celebrul personaj din romanul lui Liviu Rebreanu – „Ion”. Credem cã scriitorul ar fi rãmas uimit de abordarea acestui elev, care a intuit cã Ion era un nãrãvas, dar nicidecum un tip tandru. Nici Lucian Blaga nu a scãpat de analiza criticã a elevilor nemteni, care au descifrat sursa de inspiratie a poetului: „Eu nuti (sic!) strivesc corala de minuni a lumii este scrisã când poetul era sub influienta lui Bacchus”. De retinut cã acest elev a scris corect numele zeului grec, însã când vine vorba de gramaticã s-a gândit probabil la Nuti, personajul cel mai mediatizat astãzi din politica româneascã.
Morometii, confuzia generalã a elevilor nemteni
Desi li s-a cerut sã facã analiza unui roman din perioada interbelicã, elevii nemteni au mers pe romanul realist a lui Marin Preda, „Morometii”. Nu stim dacã vor primi vreun punct pentru alegerea fãcutã, însã pentru perlele cu „Morometii” lui Marin Preda cititorii nostri le vor da punctajul maxim. Iatã o perlã care ocupã locul I la categoria „Morometii”: „Morometii are ca personaj pe Marin Moromete, care are o viziune despre lume în care tãranul român avea copii, pe care îi bãtea, deoarece ei cereau haine si fugeau cu oile la oras, mai ales unul dintre frati, Nilã”. Locul II îl acordãm celui care mãcar a respectat cerintele impuse de enunt, însã a dat-o în barã cu alegerea fãcutã: „Romanul interbelic s-a nãscut dupã primul rãzboi mondial, dar nu înainte de al doilea”. Locul III revine unui elev care a înteles exact ce trebuia din cele câteva mii de pagini scrise de Marin Preda: „Moromete era zgârcit, dar nu era betiv, ci era fumãtor”, iar mentiunea o acordãm pentru cea mai autenticã perlã, cu care încheiem categoria „Morometii”: „Moromete a fost unul dintre cei mai importanti autori din literatura românã”. Totusi, cei care au reusit sã indentifice bine romanul din perioada interbelicã au stâlcit-o cu analiza: „Romanul Ion este un roman amplu, în care se dezbate tema pãmântului si a bãtãii dintre ei a celor care îsi doreau sã munceascã în agriculturã”.
Jocul pe calculator, subiect la BAC
LA OBIECT…Si la subiectele relativ simple elevii nemteni au dat-o în barã. Pusi sã construiascã un enunt în care sã ilustreze sensul conotativ al substantivului „ochi”, acestia s-au hazardat, improvizând. Iatã câteva „constructii” nereusite: „Mama îmi scoate ochii pentru cã cheltui banii pe care oricum mi-i dã tata, care lucreazã în strãinãtate”. Trebuie remarcat cã aceastã constructie este bine ancoratã în realitatea crudã a acestor vremuri, în care la modã e ca unul dintre pãrinti, dacã nu amândoi, sã lucreze în strãinãtate. Legat de acest subiect, iatã si consideratiile unui elev care tine la siluetã si la sãnãtate: „Eu mãnânc ochiuri, dar nu multe”. Un alt subiect a fost realizarea unui eseu despre rolul jocurilor pe calculator, în dezvoltarea personalã. Ei da, iatã si un subiect pe placul elevilor, care dacã ar fi materie pentru Bacalaureat cu sigurantã elevii ar primi numai note de 10. Pãrerile elevilor sunt pozitive despre jocurile pe calculator, contrar adultilor care le privesc ca pe lucrul diavolului, care le stricã mintea copiilor: „Jocul pe calculator e dãunãtor, te poate prosti” sau „Pe calculator, jocurile sunt bune, te învatã sã fii mai destept decât esti”.
