INVITATIE… Muzeul Judetean “Stefan cel Mare” din Vaslui gãzduieste, pânã pe 21 mai, expozitia de numismatice “O istorie a leului românesc”. Vasluienii care vor vizita expozitia vor putea vedea cum arãtau primele monede sau bacnote emise în Tara Româneascã. Vorbim de bacnote de pe vremea domnitorului Alexandru Ghica sau despre primul leu românesc, emis sub domnia lui Carol I, primul rege al României.
“Prima instituire a unei monede unitare s-a produs în Tara Româneascã, în timpul domniei lui Alexandru Ghica. La 16 septembrie 1835, leul devenea monedã oficialã de cont (de calcul) a românilor, echivalentã cu 60 parale. Denumirea genericã de leu îsi are originea de la talerii olandezi. Lowenthalerii, monede de argint, erau usor de recunoscut de cãtre locuitorii principatelor prin leul rampant, gravat pe aversul monedei. Lipsa unei monede unitare, în ciuda unui curs reglementat printr-o monedã de calcul, genera o circulatie monetarã haoticã în economia Tãrilor Române. La 18 noiembrie 1859, prin decizia Consiliului de ministri din Muntenia s-a nãscut noua monedã, numitã “românat” si având ca etalon francul francez. În august 1860, Comisia Centralã Mixtã de la Focsani adopta proiectul de lege privind înfiintarea monedei nationale. Optiunea hotãrâtã pentru modernizarea financiarã a noului stat national avea sã se întreprindã sub domnia lui Carol I, prin adoptarea, la data de 22 aprilie/4 mai 1867, a legii pentru înfiintarea noului sistem monetar si de fabricare a monedelor nationale. Astfel, leul devenea moneda nationalã si se adopta sistemul zecimal s cel bimetalist, valabil în Uniunea Latinã (Franta, Belgia, Evetia, Italia). Noua monedã nationalã avea sã fie bãtutã la monetãria Regatului Belgiei pânã la 24 februarie 1870, când avea sã se nascã în România, Monetãria Statului, singura institutie abilitatã sã batã leul românesc”, povesteste muzeograful Laurentiu Chiriac.
