MANIFESTARE CULTURALÃ…. Simpozion stiintific, cu oaspeti de seamã, la Muzeul Judetean “Stefan cel Mare” Vaslui. Profesori universitari, cercetãtori stiintifici si istorici, din tarã si din Republica Moldova, le-au vorbit, ieri, vasluienilor, despre unul dintre cele mai importante momente din istoria României: 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România.
“Tema Unirii Basarabiei cu România rãmâne permanent actualã si, mai mult decât atât, ea intereseazã în conjunctura sa externã. Acest simpozion stiintific si-a dorit, pe de o parte, sã aducã informatii pe care o parte dintre vasluieni poate nu le-a stiut, dar cel mai important a fost sã le explicãm cã, în acest aproape un secol, istoria Basarabiei si a României sunt istorii comune, care se întrepãtrund foarte bine. Componenta basarabeanã a Tratatului de pace de la Versailles rãmâne cea mai sensibilã componentã a istoriei Unirii din 1918 si, în acelasi timp, ceva mai controversatã. Oaspeti de seamã din Iasi si din Republica Moldova, cadre didactice universitare si cercetãtori stiintifici au explicat publicului prezent la acest simpozion cele mai importante aspecte ale Unirii din 1918”, a spus muzeograful Laurentiu Chiriac.
Programul alocutiunilor
Profesorul universitar Ion Agrigoroaiei, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, a vorbit despre Unire si unificare, profesorul Cãtãlin Turliuc, de la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol, din Iasi, a vorbit despre relatiile României cu Republica Moldova de dupã 1989, iar doctorul Corneliu Ciucanu, de la Centrul de Istorie si Civilizatie Europeanã din Iasi, despre recunoasterea internationalã a Unirii Basarabiei cu România. În cadrul simpozionului, au tinut prelegeri si câtiva profesori veniti special pentru acest eveniment din Republica Moldova. Este vorba despre cercetãtorul stiitific Teodor Candu, de la Universitatea de Stat “Moldova” din Chisinãu, care a vorbit despre Biserica Ortodoxã din Basarabia între revenirea în cadrul eparhiilor istorice si pãstrarea autonomiei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dar si despre conferentiarul universitar Nicolae Ciubotaru, de la Universitatea Pedagogicã de Stat “Ion Creangã” Chisinãu, Conferentiarul universitar Marian Tãranu, de la Muzeul National de Istorie a Moldovei Chisinãu, conferentiarul Anatol Lescu, de la Academia Militarã “Alexandru cel Bun” din Chisinãu, cercetãtorul stiintific Costicã Asãvoaie, de la Complexul Muzeal “Moldova” din Iasi, si studenta Doina Gafencu, de la Universitatea de Stat “Moldova” Chisinãu. Acestia au vorbit despre începutul miscãrii de Unire a Basarabiei cu România, premisele acestei uniri, represaliile staliniste din RSSM (în baza scrisorilor moldovenilor sãtre Stalin), dar si despre miturile istoriografiei ruse actuale.
Cu gândul la manifestatia de duminicã, 27 martie, Chisinãu: “Sfatul Tãrii 2”
“Duminicã, la Chisinãu va avea loc “Sfatul Tãrii 2”. Va fi urmat de o manifestatie a unionistilor de peste Prut, iar asa cum este firesc, gândul nostru de astãzi (n.r. ieri) se îndreptã cãtre ei. Solidaritatea nationalã este cea care ne determinã sã gândim în fond profund la destinul neamului nostru, un destin national într-o Europã care, iatã, nu se regãseste într-un mediu ostil. Astãzi se aflã în doliu. Vorbim de o Europã care înghite cu greu refugiatii, strãini de culturã, civilizatie, comportament, o Europã care se îndreaptã din ce în ce mai hotãrât nu în directia unei integrãri, asa cum ne-o dorim noi, care eventual sã includã si Republica Moldova, ci spre un tip de disolutie care ridicã probleme nu numai desidentilor politici, ci si nouã, tuturor celor care suntem constienti de perenitatea destinului national si de faptul cã în fata României a rãmas o mare problemã nerezolvatã, si anume aducerea românilor sub granitele unuia si aceluias stat”, a spus profesorul Cãtãlin Turliuc, de la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” Iasi.