FAIMOS În data de 10 februarie 2015, muzeograful Dumitru Ciprian Vântdevarã a descoperit, cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, o novã rosie luminoasã într-o galaxie apropiatã: Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situatã la aproximativ 21 milioane de ani luminã, pe teritoriul constelatiei Ursa Mare. La un an de la aceastã descoperire, o echipã formatã din oameni de stiintã din Rusia a finalizat de redactat o lucrare stiintificã foarte interesantã, ce explicã detaliat natura acestui obiect descoperit la Bârlad. Atât lucrarea amintitã, cât si noua telegramã emisã la începutul acestui an, confirmã încã o datã cã descoperirea apartine Obsevatorului Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. Cine este Ciprian Vântdevarã, muzeograful îndrãgostit de stele si Univers? Un tânãr de 32 de ani, pasionat din copilãrie de misterele universului, care a plecat de la Galati si a venit la Bârlad sã se afirme. Si i-a reusit!
DESCOPERIRE Dacã vorbim despre Ciprian Vântdevarã, muzeograf la Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad de peste sapte ani, care rãspunde de Planetariu si Observatorul Astronomic, musai trebuie sã spunem si de marea lui descoperire, fãcutã anul trecut în februarie. Dumitru Ciprian Vântdevarã a descoperit, cu ajutorul telescopului principal al Observatorului Astronomic din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, o novã rosie luminoasã într-o galaxie apropiatã: Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situatã la aproximativ 21 milioane de ani luminã, pe teritoriul constelatiei Ursa Mare. Acest tip de nove sunt foarte rare si din acest motiv nu sunt întelese foarte bine de cãtre oamenii de stiintã. Nova rosie luminoasã este o explozie stelarã cauzatã de fuziunea a douã stele din secventa principalã. Este caracterizatã printr-o culoare rosie distinctã. Nova rosie luminoasã nu trebuie confundatã cu nova standard, ce se caracterizeazã prin explozii care au loc pe suprafata unor stele pitice albe. A raportat la Biroul Central de Telegrame Astronomice cã a descoperit o posibilã supernovã cu magnitudinea 16.5 în galaxia M 101. Astronomul neozeelandez Stu Parker a utilizat un telescop din Spania si a confirmat cã, într-adevãr, existã un nou obiect în galaxia M 101. Ulterior s-a constatat cã noua descoperire nu este o supernovã, si o perioadã de timp natura acestui obiect a fost incertã. Tocmai pe 11 martie 2015 a fost publicatã o nouã telegramã astronomicã, în care se confirmã spectografic cã noul obiectul este, de fapt o novã rosie luminoasã. La un an de la aceastã descoperire, o echipã formatã din oameni de stiintã din Rusia a finalizat de redactat o lucrare stiitificã foarte interesantã, ce explicã detaliat natura acestui obiect descoperit la Bârlad. Una din concluzii este cã nova rosie luminoasã din galaxia Messier 101 s-a manifestat în parametri extremi: o duratã de eruptie maximã, o amplitudine a eruptiei minimã, si o luminozitate maximã posibilã pentru acest tip. Se pare cã a fost un sistem binar format din douã stele gigante, angrenate pe o orbitã ce a dus în final la unirea/fuzionarea lor. În urma acestui proces a rezultat o stea rosie supergigantã, ceva asemãnãtor cu Betelgeuse din galaxia noastrã. Atât lucrarea amintitã, cât si noua telegramã emisã pe 28 ianuarie anul acesta, confirmã încã o datã cã descoperirea apartine Obsevatorului Astronomic al Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.
Cine este Ciprian Vântdevarã?
Un tânãr atât de pasionat de Univers ca Ciprian este pentru muzeul bârlãdean o “rara avis”. De aceea, acum sapte ani când a venit la Bârlad, angajându-se ca muzeograf pentru Planetariu, a fost un mare câstig pentru oras. “Am venit de la Galati. Pasiunea pentru astronomie o am de mic copil si ea s-a concretizat prin facultate. Am fãcut specialitatea geografie si lucrurile s-au derulat de la sine. Nu visam sã ajung la Bârlad, dar fãcând voluntariat la muzeul din Galati, unde cinci ani am activat la Clubul de Astronomie si la Planetariul de acolo, am auzit de postul din Bârlad, când muzeul a dat în folosintã Planetariul. Descoperirea acestei nove rosii luminoase este singura mai importantã din ultimii ani din România si s-a fãcut la Bârlad. Este o contributie importantã la partea de cercetare. Este o împlinire pentru mine, pentru cã orice astronom îsi doreste mãcar o datã în viatã sã aibã parte de o descoperire. La noi în România partea de cercetare în astronomie este greoaie. Nu avem un Observator Astronomic dedicat descoperirilor stiintifice (unul profesional). Suntem foarte deficitari la acest capitol. Tocmai de aceea este importantã descoperirea mea si asta a atras atentia oamenilor de stiintã din Rusia. În istorie, pânã acum, niciun român n-a fãcut o asemenea descoperire”, a precizat Ciprian Vântdevarã.
Proiecte de viitor: un Observator Astronomic profesional … la Bârlad
Având în vedere importanta descoperire fãcutã de Ciprian Vântdevarã, cel care pierde nopti întregi, când cerul este senin, la telescopul de la Observatorul muzeului, acesta si-a propus pentru viitor ca sã facã ceva îndrãznet la Bârlad. De ceva vreme, împreunã cu conducerea muzeului, a plãnuit sã construiascã la Bârlad un Observator Astronomic profesional, pentru cercetare. Asa cum sunt si în alte tãri dezvoltate. Descoperirea fãcutã de Ciprian Vântdevarã poate influenta serios solicitarea de finantare, dupã ce proiectul visat va fi pus la punct. “Nici într-un caz nu ne dã cineva bani, cã am fãcut descoperirea si gata, facem la Bârlad un Observator. Tot munca noastrã este la bazã. Vom face un proiect european si când îl vom concepe, descoperirea noastrã va atârna greu. Ideea va putea fi concretizatã undeva prin toamnã, iar apoi, cu ajutorul Consiliului Judetean, vom identifica locul unde poate fi amplasat, cel mai probabil undeva în afara orasului, departe de luminile de noapte (poluarea orasului) care <<ucid>> cercetarea astronomicã. Vom vedea, dar cert este cã ne gândim serios la acest important proiect”, a spus Ciprian Vântdevarã.
Sacrificii familiare
Modest peste mãsurã, Ciprian Vântdevarã nu a dorit sã vorbeascã prea mult de familia sa. “Sotia m-a cunoscut datoritã pasiunii mele. Asa cã întelege cã uneori noptile mele sunt dedicate acestei pasiuni. Noptile senine pot dezvãlui multe celor pasionati de astronomie si atunci este pãcat sã ratez. Sper ca, dacã voi avea copii, sã îmi mosteneascã aceastã iubire de stele si Univers”, a spus Ciprian Vântdevarã. Si noi sperãm, pentru cã niciodatã Bârladul n-a fost cunoscut ca si un loc unde s-au descoperit stele adevãrate sau nove … super nove… La noi s-au descoperit alte “stele”, ca scriitori, politicieni, artisti plastici sau cântãreti, sportivi de performantã si, cel mai important, “stele” în politicã. Si care de 26 de ani sunt tot mai rosii….