spot_img
18.7 C
Vaslui
28-iun.-2024
spot_img

Povestea vasluiencei care a revolutionat medicina cu soarecii transparenti (video)

- Advertisement -

GENIU… Inteligentã, realistã si cu picioarele pe pãmânt. Asa o descriu profesorii pe Viviana Grãdinaru, vasluianca ce a uimit lumea printr-o descoperire ce revolutioneazã diagnosticul unor boli: soarecii transparenti. Cu aceastã nouã tehnicã, oamenii de stiintã pot reprezenta mai bine sistemul nervos sau modul în care se rãspândeste cancerul în organism. “Viviana avea o tintã precisã, stia foarte bine ce va face, adicã cercetare si ceva în domeniul biofizicii. Nu avea nevoie sã fie împinsã de la spate sã facã ceva, foarte inteligentã, stia cã totul se obtine doar prin muncã la modul corect. Dacã mergea pe ideea asta si rãmânea în România, probabil nu realiza mai nimic, în sensul cã aici o “mâncau” altii”, a spus despre ea Jan Irimia, profesorul de fizicã din liceu, cel care a îndrumat-o la Olimpiadele de Fizicã la care a participat.

“Vremea nouã” vã prezintã, astãzi, povestea vasluiencei care a revolutionat domeniul stiintei medicale cu noua tehnicã dezvoltatã: soarecii transparenti. Viviana Grãdinaru s-a nãscut pe 30 septembrie 1981, în Vaslui. A fostã elevã a Liceului Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” (LMK), profil matematicã-fizicã, absolvând liceul în anul 2000. O elevã eminentã, cu picioarele pe pãmânt, constiincioasã si disciplinatã. Asa si-o amintesc profesorii de la LMK. Iar notele vorbesc de la sine. Numai note de 9 si 10, media generalã în clasa a XII-a fiind de 9,69. “Îmi aduc aminte cã era o elevã foarte inteligentã, preocupatã de studiu, a participat la mai multe concursuri si Olimpiade de fizicã. Pentru noi, e o mândrie cã a fost eleva noastrã, cã a învãtat aici. Liceul Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” demonstreazã, astfel, cã aici se face învãtãmânt de calitate”, a spus Cãtãlin Ignat, directorul Liceului Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui.

Tehnica prin care soarecii devin transparenti

Dupã ce a absolvit liceul, Viviana Grãdinaru si-a continuat studiile la Bucuresti, acolo unde a urmat cursurile Facultãtii de Fizicã din cadrul Universitãtii din Bucuresti. Câtiva ani mai târziu, Viviana a decis sã plece în Statele Unite ale Americi pentru a urma un doctorat la Universitatea Stanford. Din 2012 a devenit profesor asistent la California Institute for Technology. Munca asiduã în domeniul cercetãrii si-a spus cuvântul, astfel cã si rezultatele au început sã aparã. Viviana Grãdinaru a dezvoltat o tehnicã nouã care revolutioneazã domeniul stiintei medicale: soarecii transparenti. Dupã ce animalele sunt eutanasiate, se îndepãrteazã pielea de restul corpului, iar apoi sunt tratate cu anumite substante care fac ca muschii si organele interne ale soarecilor sã fie transparente. “Metodologia noastrã are potentialul de a accelera orice demers stiintific care ar fi benefic pentru cartografierea întregului organism, inclusiv studiul despre cum nervii periferici si organele pot afecta profund cognitia si procesarea mentalã, dar si viceversa”, a precizat Viviana Grãdinaru în presa americanã. De aici si pânã la recunoasterea la nivel international, nu a mai fost decât un pas. Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a invitat-o pe cercetãtoare la Casa Albã, acolo unde, alãturi de alti cercetãtori, va fi premiatã pentru noile descoperiri în domeniul stiintei medicale.

“Tinem legãtura pe Facebook”

Profesoara Angelica Dobre, dirginita Vivianei din timpul liceului, si-o aminteste ca pe o persoanã cuminte, modestã si foarte inteligentã. “Clasa în care învãta Viviana era foarte bunã, toti erau foarte cuminti, seriosi si cu rezultate foarte bune. Au fost olimpici la toate disciplinele, chiar dacã era o clasã de real. Viviana era unul dintre acesti elevi, olimpicã la fizicã, o persoanã cuminte, modestã, foarte drãgutã, la locul ei, bunã colegã, preocupatã exclusiv de studiu. A fost sustinutã foarte mult si de familie, desi probabil nu aveau resurse materiale extraordinare pentru a-i plãti deplasãrile la olimpiade si tot felul de concursuri. Stiu cã dupã ce a terminat liceul, a plecat la Bucuresti, unde a studiat fizica, iar apoi a mers în strãinãtate, la perfectionare. Mai tinem legãtura pe Facebook, acolo mai vorbim din când în când. Stiu cã e cãsãtoritã cu un român, are doi baieti. Am vãzut cã presedintele Americii a invitat-o la Casa Albã, unde va fi si premiatã. Mã bucur mult pentru ea, pentru ceea ce a reusit sã realizeze. Bãnuiam cã va ajunge departe, pentru cã am vãzut modul ei de a învãta, de a lucra, seriozitate, talentul. Foarte constiincioasã! E onorant, desi Obama a zis cã îi considerã pe toti americani. Nu stiu dacã ea are cetãtenie, dar cred cã presedinetele Americii ar trebui sã stie si din ce tãri provin acesti tineri, pentru cã noi avem multi copii care au fãcut performantã acolo”, a spus profesoara Angelica Dobre.

Viviana Grãdinaru, olimpicã la fizicã

“A fost o elevã foarte bunã, învãta bine la toate disciplinele. Ultima Olimpiadã la care a participat a fost cea de la Fizicã, la Sibiu, în anul 2000. Era în clasa a XII-a. Fãcea parte dintr-o clasã de exceptie, nu stiu dacã a mai fost vreo clasã de real, care sã fi fost majoritar fete si toate sã-si doreascã sã fie prima în clasã. Se luau la întrecere, era concurentã mare. Viviana era o fatã cu picioarele pe pãmânt, realistã, nu era de dus cu zãhãrelul sau sã se piardã în amãnunte. Nu avea nevoie sã fie împinsã de la spate sã facã ceva, foarte inteligentã, stia cã totul se obtine doar prin muncã la modul corect. Dacã mergea pe ideea asta si rãmânea în România, probabil nu realiza mai nimic, în sensul cã aici o “mâncau” altii. Dar, Viviana avea o tintã precisã, stia foarte bine ce va face, adicã cercetare si ceva în domeniul biofizicii. M-am mai întâlnit cu ea când era studentã, prin anul 2003, parcã, venise acasã pentru o recomandare la o universitate din America, unde voia sã îsi dea doctoratul. Acum, foarte putini se mai orienteazã spre învãtãmântul de stiintã, cercetare sau stiintã. Asta pentru cã în România se gãseste foarte greu de muncã în domeniul acesta si, de cele mai multe ori, nu se pãtrunde pe valoare. Iar atunci, tinerii se gândesc cã trebuie sã se ducã la loc sigur, acolo unde sunt sustinuti”, a povestit profesorul de fizicã, Irimia Jan.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.