FOLCLOR ROMÂNESC… “Vremea nouã” vã prezintã, astãzi, un colt de judet prea putin cunoscut. Este vorba de comuna Todiresti, acolo unde traditiile si folclorul românesc încã se pãstreazã. Ansamblul Folcloric Todiresteanca, dar si Todiresteanca-Junior, promoveazã comuna în rândul activitãtilor culturale, reusind de-a lungul timpului sã aducã acasã o sumedenie de premii. Totul e posibil si prin implicarea primarului Petru Simiuc, care a înteles cã o comunitate, trãieste, respirã si se dezvoltã dacã generatiile se respectã si-si predau uneia alteia ce au mai de pret: traditiile. “Artistii amatori din Todiresti au sustinut activitãti culturale în cele mai neasteptate locuri. De exemplu, la ziua comunei Ion Creangã din judetul Neamt sau a comunei Tibãnesti, actualmente judetul Iasi, în trecut, în tinutul Vaslui. De aici, nenumãrate diplome obtinute la Iasi, Roman, Bacãu, Roznov, dar si în Republica Moldova”, a spus profesorul si etnologul Dan Ravaru. Aflati mai multe despre aceastã zonã, în rândurile urmãtoare, într-o incursiune în lumea todirestenilor.
“Comuna Todiresti se bucurã de la bun început de o asezare geograficã binecuvântatã. Situatã pe râurile Bârlad si Sacovãt, la limita judetului, mãrginându-se cu judetul Iasi. Dar nu numai natura înfrumusetatã cu dealuri maiestuoase constituie un avantaj pentru Todiresti. Cele nouã sate componente se bucurã de atestãri documentare începând din secolul al XV-lea. Astfel, Todirestii sunt amintiti încã de la 24 ianuarie 1495 într-un document de la Stefan cel Mare, satul purtând numele de Todireni. Dar având în vedere stãpânirile de pãmânt în care este amintit un alt document de la Alexandru cel Bun, ne dãm seama cã Todirestii au o vechime cu totul impreionantã. La fel, dintre satele componente, Sofronesti este atestat în 1590, iar Coticul în 1597, când se numea Armenesti. Toate cele de mai sus se regãsesc într-o exceptionalã monografie a comunei, datoratã preotului Constantin Radu, autor al mai multor lucrãri privind între altele si satul sãu de origine Dãnesti. Totodatã, aici, la Todiresti, amintim existenta unor biserici construite initial din lemn, cea mai veche datând din 1769. În legãturã cu ctitorirea acestor biserici, sunt amintite douã importante familii boieresti: Hrisov Verghi, unul dintre primii nostri poeti si Carp, ilustru reprezentant al acesteia fiind Petre P. Carp, mare politician si om de culturã. Mai mentionãm aici si un monument al naturii, Plopul din satul Viisoara, cu o înãltime de 40 metri, o grosime de 2,35 metri, având impresionanta vechime de 400 ani”.
“De multe ori uitãm sã ne cinstim înaintasii”
“Dar bunul cel mai de pret al comunei rãmâne creatia popularã si promovarea acesteia. Întâlnim aici toate genurile si speciile folclorului, în prim-plan înscriindu-se obiceiurile de iarnã. Întreaga diversitate a acestora a fost concentratã si valorificatã în cadrul Ansamblului Todiresteanca, ilustrativ pentru activitatea Cãminului Cultural “Nicolae Hânceanu” din localitate. Aceastã institutie existã din 1950, iar într-o perioadã relativ recentã a fost condusã de profesorul Nicolae Hânceanu, un remarcabil animator al vietii culturale. Apreciem în mod deosebit faptul cã todirestenii au stiut sã-i aprecieze si sã-i consemneze amintirea, acordând Cãminului Cultural numele sãu. Este un exemplu ce ar trebui realizat si de altii, fiindcã, din pãcate, de multe ori uitãm sã ne cinstim înaintasii. Directorul Cãminului Culturale a reusit, între altele, sã doteze ansamblul cu costume populare reprezentative în zonã, dar ceea ce a implicat un efort deosebit a fost obtinerea unor blãni naturale de ursi, pe care le putem vedea expuse permanent în spatioasa salã a Cãminului Cultural. Tot acolo, remarcãm o expozitie permanentã de artã popularã, în primul rând covoare si prosoape cu motive geometrice de autenticitate româneascã. Un alt element care meritã sã fie subliniat la Todiresti este implicarea permanentã a autoritãtilor în sustinerea actelor de culturã, începând cu primarul Petru Simiuc si continuând cu ceilalti conducãtori ai comunei, inclusiv consilieri locali. Având acest sprijin si mai ales simtând o dãruire pentru nobila sarcinã care îi revine, actualul director Gheorghe Onofrei s-a dedicat întrutotul constituirii formatiei Todiresteanca, inclusã în categoria folcloricã în specia “Vãlãret”. Componenta acesteia, spre lauda directorului, sunt oameni maturi cãsãtoriti, care, împreunã cu sotiile lor, participã aproape zi de zi la activitãtile culturale. Subliniem apartenenta lor la o vârstã maturã fiindcã de multe ori, la cãminele culturale, cu ocazia evenimentelor festive ni se prezintã exclusiv formatii artistice de copii, acesta fiind însã apanajul activitãtilor culturale din scoli”.
Activitãti culturale în cele mai neasteptate locuri
“Bineînteles, copiii nu sunt ignorati nici în Todiresti, ei alcãtuind o nouã formatie, numitã de astã datã Todiresteanca-Junior. Performarea obiceiului se realizeazã printr-un scenariu bine conturat. La început, un plugusor cu un text foarte amplu si cu o ancorare precisã în actualitate, toate versurile fiind pãtrunse de cel mai cald patriotism. Urmeazã, apoi, alaiul mãstilor, interpreti purtãtori ale acestora, ursi, capre, ursari, ciobani la capre, turci, arnãuti, arãtându-si succesiv calitãtile interpretative. Alãturi de jocurile de mãsti, interpretii performeazã si dansuri populare, în realizarea acestora având o contributie deosebitã si coregraful George Ilascu, colaborator al celor de la Todiresti. Sã amintim numele acestora: Musamaua, Hangul, Hindia, Grâu mãrunt, Itele, Coasa, Lelea albã, Topãita, etc. Între ele, se reliefeazã Hangul, un dans bãrbãtesc pe care Constantin Radul îl considerã mostenit de la dacii liberi, interpretat de un numãr variabil de dansatori si sub comanda unui conducãtor de joc. Dansatorii se asazã în semicerc, cu mâinile prinse de umerii partenerului, melodia ritmatã având patru pãrti. De altfel, toate performantele artistice ale celor din Ansamblul Folcloric Todiresteanca se caracterizeazã prin cele remarcate în legãturã cu domnul descris mai sus. Iar pe lângã acest ansamblu, mai remarcãm existenta altor formatii artistice: Fanfara Zorile, Grupul de Fluierasi Doina, un taraf cu instrumente populare si un cor bisericesc. Activitãtile realizate sunt nenumãrate si cuprind nu numai aria judetului nostru. Artistii amatori din Todiresti, pe lângã permanenta prezentã la Festivalul Datinile si Obiceiurile de Iarnã din Vaslui, au sustinut activitãti culturale în cele mai neasteptate locuri. De exemplu, la ziua comunei Ion Creangã din judetul Neamt sau a comunei Tibãnesti, actualmente judetul Iasi, în trecut, în tinutul Vaslui. De aici, nenumãrate diplome obtinute la Iasi, Roman, Bacãu, Roznov, dar si în Republica Moldova. Nu putem decât sã-l felicitãm pe directorul Gheorghe Onofrei si sã-i urãm succes în continuare în promovarea a tot ce este characteristic folcloric în sub-zona Bârladului superior”.
