.jpg "a")
LEGE… Chirurgul husean Nelu Tãtaru, senator PNL, este unul dintre cei care militeazã pentru ca legea preventiei în sãnãtate sã prindã contur, legea fiind deja în dezbatere publicã. Un act legislativ despre care senatorul, medic recunoscut pentru profesionalismul sãu, spune cã a fost discutat mai mult în notã politicã si mai putin din punctul de vedere al interesului cetãteanului de rând, dupã mai multe încercãri de a impune actiuni de preventie de masã, cum este cazul unei hotãrâri de Guvern din 2007, când s-a încercat evaluarea stãrii de sãnãtate a populatiei României. Sustinãtor al acestei legi, senatorul Tãtaru spune cã parlamentarii liberali au pornit de la un studiu care exista, un sondaj de opinie care spunea cã 90% din populatia tãrii doreste un program de preventie, doreste un program de analizã si investigatii gratuite, astfel încât fiecare cetãtean sã poatã sã previnã o îmbolnãvire, sã poatã sã previnã o situatie criticã de sãnãtate.
Desi în proiectul actual sunt trecute si unele sanctiuni pentru cei care refuzã preventia, liberalii spun cã nu exclud posibilitatea eliminãrii prevederii care sanctioneazã persoanele ce refuzã sã participe la programul de preventie. Senatorul Tãtaru sustine cã liberalii vor continua dezbaterile cu toti factorii implicati, pe legea preventiei, pentru ca cetãtenii sã afle cã acest proiect înseamnã programe gratuite pentru prevenirea si depistarea timpurie a bolilor.
Bugetul programului, 10% din fondurile pentru Sãnãtate, anuntã Tãtaru
Prin proiectul de lege, liberalii doresc sã introducã, pentru prima oarã, obligativitatea statului de a participa cu fonduri pentru un astfel de program de prevenire a bolilor, de care ar urma sã beneficieze atât cetãtenii asigurati, cât si cei neasigurati. Finantarea, spune senatorul vasluian, se va face de la bugetul de stat, de la fondurile Ministerului Sãnãtãtii si Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate. Potrivit estimãrilor fãcute de PNL, programul ar trebui finantat cu 600 milioane de euro, adicã 10% din totalul fondurilor alocate Sãnãtãtii, respectiv cãtre Ministerul Sãnãtãtii si Casa Nationalã a Asigurãrilor de Sãnãtate. “Consider cã preventia este o necesitate, este o actiune utilã si mai ales este o dorintã a cetãtenilor României si ea trebuie transpusã într-o lege, pentru cã o tarã, ca sã facã preventie, trebuie sã aibã o serie de norme, trebuie aibã fonduri asigurate si mai ales sã fie informatã populatia. Calculele noastre aratã cã am avea nevoie de 10% din totalul fondurilor din Sãnãtate, vorbesc aici de fondurile Casei si fondurile alocate Ministerului Sãnãtãtii, ar trebuie sã satisfacã, într-o primã etapã, tot necesarul pentru Programul National de Preventie. Un 10% din aceste fonduri, astãzi, s-ar duce undeva la 5-600 milioane de euro. E o sumã cu care sã începem sã operãm un asemenea program”, spune senatorul Tãtaru. Parlamentarul crede cã preventia înseamnã, pentru vasluieni, “o viatã mai bunã, înseamnã depistarea riscurilor la timp, înseamnã cresterea calitãtii vietii, înseamnã bani mai putini pentru cã preventia costã mai putin decât tratarea bolilor”. Conform legii, medicii de familie vor fi integratorii acestui program si mijlocul prin care statul va ajunge la fiecare cetãtean în parte. Nelu Tãtaru mai spune cã, în acest moment, legea vorbeste doar despre niste principii, iar în momentul în care se vor elabora normele de aplicare atunci vor fi identificate toate solutiile.
Pacientii pot refuza analizele gratuite, însã ar putea fi pusi sã plãteascã unele tratamente
Parlamentarii PNL au depus o initiativã care prevede introducerea unui program national de preventie în sãnãtate, finantat cu 600 milioane euro anual, românii care refuzã sã participe la acest program riscând sã suporte ulterior costurile tratamentelor, partial sau integral. Potrivit propunerii legislative, semnatã de 128 de parlamentari, printre care si senatorul Tãtaru, majoritatea de la PNL, autoritãtile ar urma sã elaboreze un Program National de Preventie multianual, finantat cu nu mai putin de 10% din sumele alocate sistemului national de sãnãtate. “În acest scop ar urma sã fie înfiintatã Agentia Nationalã de Preventie în Sãnãtate. Proiectul stabileste cã toti cetãtenii români au dreptul de a beneficia de programele, mãsurile si actiunile de preventie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la mentinerea sãnãtãtii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate. Beneficiarii pot refuza participarea la programele, mãsurile si actiunile de preventie. În cazul în care refuzã, în scris, în cunostintã de cauzã, sã participe la programul de preventie, pacientii riscã sã suporte ulterior costurile tratamentelor, partial sau integral”, spune senatorul vasluian. Cetãtenii pot sã refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodatã, prin contractul-cadru se poate impune asiguratilor sã suporte partial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguratii pot sã suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientã cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligatã sã suporte o contributie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fãrã a depãsi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterialã care a refuzat sã se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat sã suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic si tratament, inclusiv concediile de boalã determinate.
