REVOLTA INSPECTORILOR SCOLARI!
NEMULTUMIRI… Inspectorul de istorie Nicolae Ionescu si inspectorul de arte Cristin Ciubotaru îsi exprimã dezacordul fatã de cele trei planuri-cadru pentru învãtãmântul gimnazial, lansate în dezbatere publicã la sfârsitul anului trecut, care prevãd, printre altele, reducerea orelor de Istorie, de Educatie Muzicalã si Educatie Plasticã. De asemenea, ultima variantã propusã de expertii în educatie, a patra, aflatã în dezbatere publicã pânã pe 16 februarie, a stârnit o nemultumire generalã la nivel national, deoarece prevede transformarea materiilor Istorie si Culturã Civicã într-o nouã disciplinã – „Educatie pentru societate”. Nicolae Bãlcescu spunea cã „Istoria este cea dintâi carte a unei natii. Într-însa ea îsi vede trecutul, prezentul si viitorul”, de aceea diminuarea orelor, sau mai rãu, trasformarea acestei discipline, reprezintã un atac direct la identitatea nationalã a românilor. Asta în conditiile în care, în manualele de Istorie de clasa a VIII-a, dar nu numai, perioada cuprinsã între secolele III-VIII este tratatã superficial, existând doar douã lectii dedicate acestei etape atât de importante, care cuprinde momentele cruciale ale formãrii poporului român si a limbii române. Mediul Academic, inspectorii de specialitate si cadrele didactice au fãcut front comun si cer rãspicat ca elevii sã fie lãsati sã-si cunoascã trecutul, pentru cã, asa cum au transmis profesorii vasluieni cãtre Minister, „avem nevoie de istorie ca de aer, în situatia internationalã complicatã de azi.” Cititi în rândurile care urmeazã argumentele pe care le aduce Nicolae Ionescu cu privire necesitatea introducerii unui numãr mai mare de ore la aceastã disciplinã, începând cu clasa a IV-a si pânã la clasa a XII-a, dar si care sunt nemultumirile profesorilor de Educatie Muzicalã si Educatie Plasticã din judet.
„Cei care au uitat trecutul sunt condamnați sã îl repete” (George Santayana) – acest aforism pare sã nu fi ajuns si la urechile ministrului Adrian Curaj sau a celor de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care au lansat în dezbatere publicã, în decembrie 2015, trei variante de plan-cadru care au declansat un adevãrat scandal la nivel national. Potrivit inspectorului de istorie Nicolae Ionescu, ani de-a rândul, profesorii care predau aceastã disciplinã au cerut câte douã ore pe fiecare an de studiu, începând cu clasa a IV-a si pânã la clasa a XII-a. Mai mult, la clasa a VIII-a, unde se studiazã Istoria Românilor, cadrele didactice considerã ar fi necesare chiar trei ore. Cu toate acestea, planurile-cadru propun disparitia unei ore de Istorie la clasele V-VII. Mai grav, ultima variantã, a patra, prevede transformarea Istoriei si a Educatiei Civice într-o nouã disciplinã – „Educatie pentru societate”. „Profesorii sunt nemultumiti de variantele propuse deoarece numãrul de ore alocat este insuficient într-o lume aflatã în crizã economicã, moralã, socialã, politicã, în care avem nevoie de istorie ca de aer, iar marile personalitãti ale istoriei pot fi modele pentru elevi, pentru cã, iatã, astãzi tineretul este într-o crizã de idealuri si de repere. Sã nu uitãm cã marile momente ale istoriei nationale s-au înfãptuit prin strãdania multor generatii de înaintasi, de personalitãti. De exemplu, generatia pasoptistã a înfãptuit Unirea de la 1859 si Independenta de Stat a României, cea a Primului Rãzboi Mondial, Unirea cea Mare”, a declarat Nicolae Ionescu.
„Se promoveazã un adevãrat Cernobîl didactic asupra continuturilor istoriei”
„Tineretul este în derivã si lipsit de ideal. În istorie, tinerii gãsesc modele de formare a personalitãtii lor, de educatie moral-civicã adecvatã. Se promoveazã un adevãrat Cernobîl didactic asupra continuturilor istoriei prin orele insuficiente acordate acestei discipline, prin abordarea superficialã a criteriului cronologic în predarea istoriei, promovându-se o istorie integratã, în care istoria românilor se topeste în istoria universalã”, a mai declarat Nicolae Ionescu.
Iatã concluziile transmise de profesorii vasluieni Ministerului
În cadrul sedintei Consiliului Consultativ al profesorilor de Istorie – stiinte sociale, al metodistilor si membrilor SSIR-filiala Vaslui s-au tras câteva concluzii, care au fost transmise cãtre Minister. „Într-o lume în care o parte a elevilor nu se îndreaptã spre lecturã, ora de istorie îi apropie de marile valori ale civilizatiei nationale si universale. Atunci când în Planul-cadru istoria era încadratã cu 1-2 ore am crezut cã este doar o perioadã de tranzitie si cã se va reveni în timp pentru a asigura acestei discipline statutul pe care îl meritã. O orã de istorie la clasele V-VII este o gresealã pentru cã un om instruit este un om puternic, iar misiunea scolii este sã asigure omului educatie de calitate, într-o lume agitatã, în schimbare, globalizatã, în care se neglijeazã valorile perene, traditiile si spiritul identitar al românilor. Avem nevoie de istorie ca de aer, în situatia internationalã complicatã de azi…Totusi, din cele 3 propuneri ale MENCS, mai acceptabilã este varianta 3 pentru cã sunt alocate 2 ore la clasa a V-a, când se formeazã cele mai multe notiuni necesare studierii Istoriei în gimnaziu si liceu. Totodatã, ei sustin studierea Istoriei în ordine cronologicã si cresterea rolului Istoriei Românilor, iar aceasta sã fie disciplinã obligatorie la Bacalaureat”.
Mediul academic tunã si fulgerã
Reprezentantii facultãtilor de istorie din toatã tara si-au exprimat nemultumirile vizavi de aceste planuri-cadru, mai ales cã mediul academic nu a fost consultat în prealabil. „Comunitatea academicã din Facultatea de Istorie, profesori si studenti, nu poate fi de acord cu o asemenea degradare a statutului disciplinei noastre în cadrul programei de studiu pentru gimnaziu. Aceasta continuã diminuare a locului si rolului obiectului istorie în scoala româneascã a început în anii ’90, nu sub forma unei necesare demistificãri a Istoriei românilor, ci sub aceea a unei asa-zise demitizãri, care nu a fost, în realitate, decât o încercare de a se înlocui niste mituri cu altele, si a continuat în primii ani ai noului mileniu, cu prilejul certei manualelor, pentru ca, acum câtiva ani sã se propunã chiar scoaterea din programa de studiu a clasei a XII-a la liceele cu profil tehnologic si din cea a scolilor profesionale. Cu alte cuvinte, s-a început cu demitizarea, se continuã cu diminuarea si va urma eliminarea disciplinei din planurile de învãtãmânt ale gimnaziilor si liceelor românesti”, a transmis decanul Facultãtii de Istorie din cadrul Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc. Reprezentantii Facultãtii de Istorie si Filosofie a Universitãtii “Babes-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca sustin urmãtoarele: “Copiii nostri sunt tot mai lipsiti de cunostintele si practicile intelectuale care le-ar permite sã se înscrie în mod constient pe axa temporalã a istoriei, de-a lungul cãreia ne-am format, ca oameni si societate. Pentru a-si forma aceste competente de bazã în materie de alfabetizare istoricã, care sã îi transforme în oameni orientati în universul culturii si al valorilor, ei si profesorii lor au nevoie de un minimum de timp alocat. Istoria nu se poate învãta într-o orã pe sãptãmânã”. Acestea sunt doar douã puncte de vedere, însã ideile exprimate relevã, de fapt, opinia tuturor cadrelor diactice, dar si a elevilor/studentilor.
„Toatã lumea trebuie sã ia atitudine”
Nici profesorii de Educatie Muzicalã si Educatie Plasticã nu sunt multumiti de noile planuri-cadru pentru învãtãmântul gimnazial, lucru pe care l-au fãcut cunoscut Ministerului Educatiei. Ca si la celelalte discipline, numãrul de ore a fost redus. „Este o loviturã cruntã pentru toate cadrele didactice. Nu putem crede cã se poate întâmpla asa ceva în România. Suntem consternati de aceastã decizie. Toatã lumea trebuie sã ia atitudine”, a declarat Cristin Ciubotaru, inspector de arte. Într-un argument adresat Ministerului, intitulat „Soarta muzicii românesti în scoalã se hotãrãste”, inspectorul Cristin Ciubotaru atrage atentia asupra faptului cã „Prin noua organizare a planurilor-cadru pe care o are în vedere Ministerul Educatiei si Cercetãrii Stiintifice privind reducerea orelor de Educatie Muzicalã la clasele gimnaziale si liceale, de la o orã la o jumãtate de orã pe sãptãmânã, respectiv de la o jumãtate de orã la eliminarea totalã, consider cã se îngrãdesc drepturile copiilor de a accede la valorile culturii nationale si universale. Componentã de bazã a educatiei estetice, educatia muzicalã contribuie la formarea unei personalitãti armonioase, sensibile si creative, capabilã sã îsi exprime prin muzicã sentimentele si ideile, sã comunice cu semenii, sã vibreze afectiv la valorile artei muzicale si sã le aprecieze”. De asemenea, în acelasi argument se atrage atentia asupra faptului cã interesul elevilor pentru muzicã este din ce în ce mai ridicat: „Dupã 10 ani de la micsorarea/absenta orelor de cor si a orei de Educatie Muzicalã în învãtãmântul liceal, se simte acut nevoia reintroducerii a minimum 1 orã pe sãptãmânã (inclusiv la clasele a XI-a si a XII-a profil real, colegii economice si tehnologice), deoarece elevii doresc sã participe la concursuri si la alte manifestãri muzicale. Dovada este cresterea numãrului de elevi participanti de la an la an la activitãtile extrascolare muzicale la nivelul scolilor, comunitãtii, concursurilor si festivalurilor municipale, nationale si internationale”.
