INUMAN… O familie cu opt copii din municipiul Husi trãieste, de ani de zile, într-o locuintã datã de Primãrie, în conditii inimaginabile! Acestia nu au apã, curent electric, dar cel mai grav lucru, nu au o…toaletã. Cu totii îsi fac nevoile într-o gãleatã, dusã si aruncatã apoi cine stie pe unde. Mama copiilor, Garofita Ene, 41 de ani, sustine cã a cerut la Primãrie o altã locuintã socialã si a spus cã nu are nicio palmã de teren lângã imobil, ca sã îsi construiascã o hazna, însã nu au fost ajutati.
Imobilul în cauzã se aflã pe strada “Ion Vodã cel Viteaz”, nr. 15 si apartine Primãriei Husi. În urmã cu 8 ani, aceastã familie a fost lãsatã sã locuiascã aici provizoriu. Cele douã cãmãrute insalubre nu au nicio bucãticã de teren alãturat, iar usa locuintei dã direct în stradã, pe trotuar. Minimele reguli de igienã nu pot fi pãstrate, întrucât nu doar cã nu au apã curentã sau luminã, dar nici mãcar o latrinã unde sã îsi facã nevoile. Copiii, cu vârste între 10 luni si 14 ani, s-au învãtat sã foloseascã o gãleatã tinutã în casã. “Dupã asta, eu duc gãleata la canal, încolo”, spune mama. “Ce sã facem, dacã nu avem posibilitate? Am spus la Primãrie, am plâns, am cerut sã ne dea un alt loc, cã suntem 10 suflete, dar degeaba. Vara, când e cãldura mare, nu avem unde sã iesim la aer. Dacã vor si ei sã se joace, atunci stau sã îi pãzesc, pentru cã de pe usã ei ies direct pe asfalt, printre masini. Nu am cerut mult, ci o locuintã unde sã fie o curte, cât de micã”, se plânge femeia.
Stau închisi ca la puscãrie!
Prinse de tavan, deasupra copiilor care tusesc întruna, semn cã umezeala din cele douã încãperi le afecteazã sãnãtatea, sunt câteva sârme, pe care stau însirate multe rufe. “Nu avem o bucãticã de loc mãcar pe care sã punem o sârmã pentru rufe! Le uscãm în casã. E umezealã, dar ce sã facem, unde sã ne ducem? Suntem amãrâti si noi, nu se uitã nimeni la soarta noastrã”, plânge Garofita, luându-si bãiatul cel mic în brate. “Eu am grijã de copii, tin la ei cu tot sufletul si pentru ei as vrea sã avem o curte, ca sã nu mai stãm ca la puscãrie, închisi aici. Vreau sã îi vãd cã se joacã si ei. Am cerut teren, sã ne facem un bordei, dar ni s-a spus cã am depãsit vârsta de 35 de ani si nu mai meritãm. Nu avem bani sã cumpãrãm, cã trãim din alocatie si din ce mai munceste tatãl copiilor pe unde poate”, mai spune mama. Lipsa locuintelor sociale este, într-adevãr, una dintre problemele cele mai spinoase ale municipiului Husi, reprezentantii Primãriei sustinând cã în sertarele institutiei îsi asteaptã rezolvarea peste 1000 de astfel de solicitãri.
