DORINTE…Elevii si reprezentantii Ministerului Educatiei au discutat despre „Statutul Elevului” care va face parte din noua lege a Educatiei. Elevii cer, printre altele, dreptul de a nu fi supusi vreunei forme de discriminare din partea personalului didactic, dreptul de a fi informati cu cel putin trei zile înaintea unei lucrãri scrise, dreptul de a contesta notele profesorilor sau chiar dreptul de a organiza reuniuni sau proteste în scoalã etc. Vlad Sîmbotin, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui, medaliat cu argint la Olimpiada de Stiinte a Uniunii Europene, dând dovadã de o sinceritate debordantã, a declarat cã, în prezent, “elevul român are prea putine drepturi si ocupã o pozitie prea incomodã si prea nefericitã”. Astfel cã, tânãrul este de acord cu cele mai multe dintre prevederile “Statutului Elevului”, dar are si câteva mici obiectii. La rândul lor, cadrele didactice considerã de bun-simt multe dintre doleantele copiilor, însã nu le aprobã în întregime. Cu toate acestea, într-o oarecare mãsurã, cerintele din Statut rezoneazã cu viziunea si modul în care actioneazã în prezent o parte a profesorilor, dupã cum veti afla din rândurile care urmeazã. Sorin Tiplea, lider FSLI Vaslui si profesor de matematicã, este de pãrere cã “realitãtile sunt putin mai complexe decât ni se par la prima vedere” si cã o parte din cerintele elevilor sunt “discutabile”.
Elevii vor sã nu le mai fie confiscate bunurile la scoalã, citând articolul din Constitutie care spune cã „Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã”.
De asemenea, cer sã beneficieze gratuit de servicii de informare si consiliere scolarã, profesionalã, psihologicã si socialã. În plus, ei mai solicitã dreptul de a da feedback profesorilor pentru calitatea predãrii si dreptul de a-si contesta notele. “Existã deja un sistem de evaluare a cadrelor didactice legat de feedback-ul dat de cãtre elevi. Dacã este sã citim legea calitãtii, este vorba de ceea ce se întâmplã în sistemul educational, evaluarea la sfârsit de an se face inclusiv pe componenta aceasta. Dacã nu se realizeazã întotdeauna sau în toate scolile este altceva. ARACIP-ul face evaluarea internã a unitãtii de învãtãmânt. La evaluarea internã existã acesti indicatori care prevãd aceastã chestiune. Dar nu doar elevii, ci inclusiv pãrintii au dreptul sã-si exprime punctul de vedere cu privire la activitatea cadrelor didactice din unitatea scolarã”, a declarat Sorin Tiplea. În ceea ce priveste contestarea notelor, Sorin Tiplea considerã cã discutarea notei cu elevul înainte de a fi trecutã în catalog este esentialã. “Nota de la oral nu se poate contesta niciodatã. Eventual, doar notele de la scris, dar eu, ca profesor, nu trec nota în catalog înainte de a -i înapoia testul elevului, pentru a-si vedea nota. Dupã ce rezolv încã o datã în clasa exercitiile cu ei, elevul poate sã spunã dacã nu l-am punctat corect, iar eu pot sã reglez acest lucru înainte de a trece nota în catalog. Dacã vorbim de introducerea unei reguli generale, în care cadrul didactic nu are voie sã treacã nota în catalog înainte de a fi discutatã cu elevii în clasã, atunci este în regulã”, a mai spus Sorin Tiplea. Elevii vor sã primeascã rezultatele evaluãrilor în maximum 10 zile lucrãtoare de la data la care au sustinut testele. “Ideea este urmãtoarea: într-adevãr, sunt cadre didactice care dau un test si îl aduc dupã douã, trei sãptãmâni. Nu este normal. Din punctul acesta de vedere ar fi corect. Ca profesor, si eu, la clasã când merg si dau un test, în câteva zile îl aduc. Pentru cã altfel, evaluarea pe care o face un cadru didactic nu mai este eficientã. Dacã aduci testul dupã douã sau trei sãptãmâni, practic, esti la alt capitol si nu mai ai când sã faci revizuirea care ar trebui fãcutã pe capitolul pe care s-a dat evaluarea”, a declarat Sorin Tiplea. Protestele în scoalã reprezintã o altã doleantã a elevilor. “Dreptul la protest ar trebui sã îl aibã doar persoanele mature, care stiu despre ce este vorba. Atâta timp cât elevii au o problemã, comitetul de pãrinti al clasei sau adunarea generalã de pãrinti ar fi în mãsurã sã ridice problema respectivã, dacã existã în mod real. Mai ales cã în majoritatea cazurilor, cel putin pânã la clasa a XI-a, elevii sunt minori si sunt în întretinerea pãrintilor, sau a tutorelui legal”, a adãugat Sorin Tiplea. “Realitãtile sunt putin mai complexe decât ni se par la prima vedere. Ceea ce va hotãrî Ministerul privind statutul este o chestiune legislativã. În mod normal, ar trebui sã avem o dezbatere în cadrul federatiei si sã avem un punct de vedere oficial al acesteia”, a încheit Sorin Tiplea. Dreptul de a refuza participarea la cursuri care depãsesc sapte ore pe zi sau 30 de ore pe sãptãmânã si ocazia sã li se asigure dreptul la educatie în spital în cazul în care suferã de o boalã care necesitã spitalizare îndelungatã sunt alte douã cerinte. Elevii mai vor sã beneficieze de educatie diferentiatã, spre exemplu, elevii foarte buni sã poatã promova doi ani scolari într-un singur an, vor sã învete în sãli adaptate cu un numãr adecvat de elevi (legal, o clasã nu ar trebui sã depãseascã 25 de copii – n.r.). În draft mai este trecut dreptul de a beneficia de educatie în limba maternã sau într-o limbã strãinã (clasele bilingve), un lucru necesar într-o lume unde nu mai poti trãi fãrã sã stii cel putin o limbã strãinã de circulatie internationalã.
“Nu sunt de acord cu protestele”
“Într-adevãr, este extenuant pentru un copil sã stea mai mult de 7 ore la scoalã. Sunt de acord, de asemenea, ca elevul sã conteste nota. Dacã existã nelãmuriri, pe baza baremului, reverificãm în clasã lucrarea. În legãturã cu confiscarea bunurilor, în fiecare scoalã sunt impuse anumite reguli de ordine interioarã. Cred cã este îndreptãtit cadrul didactic sã confiste telefonul sau alte obiecte care perturbeazã buna desfãsurare a lectiei. Evident cã obiectul nu este însusit de scoalã, ci va fi returnat în prezenta pãrintilor, cu mentiunea de a nu mai fi adus la scoalã. Nu sunt de acord în niciun caz cu protestele în scolile gimnaziale. Poate la liceu, în clasele a XI-a si a XII-a, când tinerii deja sunt formati si educati într-un stil democratic, si-au definitivat si însusit valorile democratice”, a declarat Emanuel Drãgunoiu, profesor la Scoala Gimnazialã “Constantin Asiminei” Epureni.
“Elevul român are o pozitie prea incomodã si prea nefericitã”
Vlad Sîmbotin, elev al Liceului Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui si olimpic la Biologie, medaliat cu argint la Olimpiada de Stiinte a Uniunii Europene, are un discurs destul de dur cu privire la pozitia ocupatã, în momentul de fatã, de elev. “Dupã pãrerea mea, statutul elevului în contextul învãtãmântului românesc trebuie revizuit, deoarece, cel putin în acceptiunea mea, elevul român are prea putine drepturi si ocupã o pozitie prea incomodã si prea nefericitã. Elevul român ar trebui sã aibã dreptul la liberã exprimare în timpul orelor de curs si sã îi fie ascultatã pãrerea în orice situatie, pentru cã nu putine sunt cazurile când elevul are dreptate, dar profesorului i se dã dreptate doar pentru cã are mai multã experientã si este mai în vârstã. Elevii ar trebui sã fie priviti ca atare, ca niste oameni capabili, liberi, cu idei proprii, care trebuie fructificate, niste oameni care au un viitor înainte si care trebuie lãsati sã îsi manifeste spiritul adolescentin, pentru cã altfel ar putea fi afectati ireversibil. Elevilor nu trebuie sã le fie distruse idealurile si creativitatea în scoli, lucru care din pãcate se întâmplã destul de des în scolile românesti”, a declarat Vlad. Tânãrul este de pãrere cã programa scolarã este prea încãrcatã si, în acelasi timp, considerã cã ar trebui impuse câteva reguli si profesorilor, nu doar elevilor. “Învãtãmântul românesc actual are darul de a obosi peste mãsurã elevii si de a distruge tot ce înseamnã gândire liberã si creativitate în ei. Elevii nu ar trebui sã fie extenuati prin supunerea lor la un orar prea intens, de aceea sustin propunerea ca maximul de ore de curs sã fie 7 pe zi si 30 pe sãptãmânã. Un elev extenuat nu va da niciodatã randament si efectul obtinut va fi cel invers. Elevul are nevoie mai mult decât orice de odihnã pentru a se dezvolta normal fizic si psihic, altfel nu ar putea folosi societãtii ca viitor adult. Mai mult decât atât, elevii nu ar trebui, dupã pãrerea mea, sã studieze atât de multe obiecte. Învãtãmântul liceal ar trebui sã fie mai specializat decât este deja si ar trebui sã se punã accent mai mare si pe studierea limbilor de circulatie internationalã si aici nici nu mai luãm în calcul engleza, pe care o consider, în momentul de fatã, o adevãratã necesitate. Nu cred cã profesorii sau orice alt cadru didactic ar trebui sã aibã dreptul sã confiste telefoane mobile sau orice alte obiecte, pentru cã nu le apartin si pãrintii copiilor sau poate chiar copiii respectivi au muncit din greu ca sã câstige banii necesari achizitionãrii lor. În plus, nu de putine ori se întâmplã ca si profesorilor sã le sune telefonul în orã si lor nu le confiscã nimeni telefoanele. Nu este vina elevilor dacã sunt cãutati în timpul orelor, uneori pot fi sunati chiar de proprii pãrinti. Elevii ar trebui sã aibã dreptul sã solicite recorectarea lucrãrilor în cazul în care ei semnaleazã anumite greseli de corectare si profesorii nu ar trebui sã aibã dreptul sã îi refuze. Este imoral sã nu ai puterea sã îti recunosti propriile greseli, indiferent dacã esti elev sau daca esti profesor si ai pregãtire în domeniu. De asemenea, dupã cum spuneam, elevii trebuie sã aibã dreptul de a-si afirma ideile si de a milita pentru anumite cauze, de a protesta dacã este nevoie, pentru cã au dreptul de a nu fi de acord cu anumite decizii, nu trebuie sã fie niste simpli robotei care executã instructiuni”, a mai declarat Vald. Existã însã si anumite aspecte din Statut cu care Vlad nu este de acord. “Singurul lucru cu care nu sunt de acord din cele enumerate este anuntarea tuturor lucrãrilor. Nivelul adevãrat al unui elev la o anumitã materie nu poate fi apreciat numai prin lucrãri anuntate. Unii elevi pot sã nu se pregãteascã un semestru întreg si sã învete 2-3 zile înainte de lucrare si sã ia aceeasi notã cu un elev care a învãtat tot semestrul. Ba mai mult, ascultãrile si lucrãrile neanuntate sunt cele care testeazã cu adevãrat inteligenta, memoria si capacitãtile cognitive, a cãror dezvoltare este mult mai importantã decât simpla tocealã a unor informatii. Cred cã este o idee bunã si studierea pe timp de recuperare sau spitalizare, dacã acest lucru este ales de elevul în cauzã, pentru cã existã posibilitatea ca elevul sã aibã nevoie de repaus din toate punctele de vedere si sã aleagã sã nu studieze pe timp de recuperare. Cred cã nu este sãnãtos, din punct de vedere psiho-intelectual, chiar si pentru elevii foarte dotati, sã studieze mai multi ani într-unul singur, pentru cã este foarte probabil sã aparã extenuarea si modificãri psihice ireversibile. Surmenarea nu este sãnãtoasã pentru nimeni. În concluzie, cred cã elevii români ar trebui sã beneficieze de un tratament mai civilizat si mai respectuos în cadrul scolii, ar trebui sã le fie respectate si ascultate opiniile si sã se înteleagã faptul cã ei sunt viitorii adulti si sãnãtatea si dezvoltarea lor normalã sunt mai importante decât acumularea de cunostinte teoretice”, a încheiat Vlad.
