SÃRBÃTOARE… De Boboteazã, vasluienii, bârlãdenii si husenii au luat cu asalt bisericile din judet. Spre deosebire de anii precedenti, anul acesta, enoriasii au fost ceva mai disciplinati si, desi au avut tendinta de a se mai îngrãmãdi pentru a lua mai repede Agheasma Mare, în cele din urmã, actiunea s-a terminat cu bine, nefiind înregistrate incidente. În ajutorul acestora au venit si reprezentantii bisericilor, care au pregãtit pentru ieri mai multe sticle cu apã sfintitã. Astfel, împãrtirea Agheasmei Mari s-a efectuat mult mai civilizat decât în anii precedenti. Bisericile care au mentinut traditia Crucii de Gheatã sunt Biserica “Sfântul Ioan” si “Sfântul Ecaterina” de la Bârlad, dar si biserica de la Arsura. “Pãrintele nostru e un om apropiat de credinciosi si tine la lucrurile care înfrumuseteazã credinta. Mereu, aici, s-au pãstrat traditiile”, a spus Daniela Bãlan, 41 de ani.
În fiecare an, pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxã sãrbãtoreste botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, sau Boboteaza. Aceastã sãrbãtoare încheie ciclul celor 12 zile ale sãrbãtorilor de iarnã care încep în Ajunul Crãciunului. În limba greacã, cuvântul “boboteazã” este numit “teofanie” sau “epifanie” care se traduce prin “Arãtarea Domnului”, adicã a Sfintei Treimi. Traditia spune cã de Boboteazã se sfintesc apele, ca sã se alunge duhurile rele, si se deschid cerurile.
Mii de bârlãdeni au luat Agheasma Mare
Bisericile din Bârlad au fost de dimineatã pline de credinciosii care au luat parte la marele praznic al Botezului Domnului, numit în popor Boboteazã sau Agheasma Mare. La toate Bisericile din Bârlad, mii de litri de apã au fost sfintiti dupã Sfânta Liturghie, pentru a aminti de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului. Dupã Sfânta Liturghie, preotii au oficiat Sfintirea cea Mare a Apei, denumitã si Agheasma Mare. Este vorba un moment unic în fiecare an, care se sãvârseste doar la Botezul Domnului. Dupã spusele unui preot bârlãdean, care a explicat în Bisericã la predicã însemnãtatea sfintirii apelor, „Agheasma Mare se sfinteste prin rostirea unor rugãciuni unice, impresionant alcãtuite de sfintii pãrinti si se binecuvanteazã cu sfânta cruce, prin mâna binecuvântãtoare a preotului si prin introducerea în apã a sfintei cruci”. Miile de credinciosi prezenti la Sfânta Liturghie oficiatã în Bisericile din Bârlad au asteptat în liniste, fãrã a se înghesui, ca preotii sã sfinteascã apele si ei sã ia “Agheasma Mare” cu care sã stropeascã prin casã si sã dea la familie sã bea. Enoriasii ne-au mãrturisit cã nu scapã prilejul de a-si lua Agheasma Mare, pe care o considerã binecuvântãtoare si izbãvitoare de ispitele „vrãjmasilor vãzuti si nevãzuti”. Agheasma Mare se ia pe nemâncate din ziua de Boboteazã si pânã în ziua când este însemnatã în calendar cu „Odovania praznicului Botezului Domnului”. De obicei, la Boboteazã este un ger nãpraznic, denumit si “Gerul Bobotezei”, iar la Biserici în curti se sculpteazã cruci în gheatã. De cîtiva ani nu s-a putut respecta aceastã traditie, fiind temeperaturi peste 0 grade Celsius, dar în acest an, fiind mult mai frig, la Bârlad au avut cruci de gheatã douã biserici: “Sf. Ioan” si “Sf. Ecaterina” (în curtea spitalului).
În Vaslui, apa a fost îmbuteliatã în sticle
Vasluienii au mers si ei în numãr mare la bisericã. Cele mai aglomerate au fost cele din centrul orasului. La Bisericile “Sfântul Ioan” si “Adormirea Maicii Domnului”, Agheasma Mare a fost îmbuteliatã, înainte de slujbã, în sticle de 750 ml, respectiv 500 ml. La Biserica “Adormirea Maicii Domnului” au fost distribuite aproximativ 600 de sticle de apã sfintitã, etichetate cu “Agheasma Mare”. Acestea au fluidizat multimea credinciosilor veniti la slujba de Boboteazã, astfel cã, în 20-30 de minute, fiecare credincios a obtinut Ageasma Mare si Anafurã. “Foarte bunã ideea asta cu apa sfintitã la sticle de jumãtate. Mã bucur cã n-a mai trebuit sã asteptãm sã turnãm apa în sticle. Dura mai mult, iar pentru noi, bãtrânii, e mai greu cu statul la coadã. Plus cã, în sfârsit, nu am mai vãzut îmbulzeala aia asa cum era în anii trecuti. O fi învãtat si oamenii sã se poarte civilizat”, a declarat o bãtrânã prezentã la slujba de Boboteazã. Recipientele special pregãtite pentru agheasmã au rãmas în asteptarea credinciosilor, care nu au reusit sã ajungã la slujbã. La aceastã bisericã, slujba a fost oficiatã de preotii Vasile Pârcãlabu, Cãtãlin Mirciu, Tudorache Ioan. Linistea si ordinea publicã a fost asiguratã de jandarmii prezenti si ei la Sfânta Slujbã de Boboteazã.
Sute de credinciosi în Bisericile Husului!
Boboteaza a adus ieri, în Bisericile Husului, sute de credinciosi, dornici sã ia acasã Agheasmã Mare! Nu s-a îmbrâncit nimeni la recipientele cu apã sfintitã, bunacuviintã caracterizând oamenii veniti la lãcasurile de cult. În comune precum Arsura, Boboteaza a adus cu ea crucile de gheatã, un simbol plãcut al acestei sãrbãtori.
Toate bisericile din municipiul Husi au fost pline, sãrbãtoarea Botezului Domnului aducând multi credinciosi în lãcasurile de cult. Apã sfintitã a fost pentru toatã lumea, de aceea nimeni nu s-a îngrãmãdit la butoaiele cu apã. Cu toate acestea, jandarmii au fost prezenti în zonã, pentru a asigura buna desfãsurare a evenimentului religios. “Când vedem la televizor cã oamenii se înghesuie, ca sã ia agheasmã si se ceartã la rând la apã sfintitã, ne gândim cã nu poate fi adevãrat! La noi nu se întâmplã asa. Iar asta e bine. E semn de bunãcuviintã”, a spus profesoara Diana Mazdrag. De asemenea, credinciosii catolici din municipiul Husi au fost prezenti în numãr mare la Bisericã, pentru a primi apã sfintitã. “La noi, în curtea Bisericii Sf. Anton este chiar si o fântânã, ale cãrei ape au fost sfintite, iar noi putem lua si de acolo”, au spus credinciosii catolici.
La Arsura s-a fãcut o cruce de gheatã!
Mai cu seamã în sate, s-a mentinut traditia Crucii de Gheatã. La Arsura, de pildã, cu “gerul Bobotezei” s-a fãcut o cruce frumoasã din apa înghetatã. “Ne place foarte mult! E o traditie care meritã pãstratã. Pãrintele nostru e un om apropiat de credinciosi si tine la lucrurile care înfrumuseteazã credinta. Eu am copilãrit în Arsura si iubesc aceastã comunã. Mereu, aici, s-au pãstrat traditiile”, a spus Daniela Bãlan, 41 de ani.
