In vremurile grele de dinainte de 1990, sotii Frentoiei din Secatura-Margineni s-au incumetat sa aduca pe lume nu mai putin de 18 copii, dintre care 15 au ajuns mari – Acum mai traiesc 14 si toti sunt realizati – La parintii lor, nu au dus lipsa de nimic si nici acum nu se pot plânge
Cu ani in urma, casa sotilor Petria si Elisabeta (Lisaveta) Frentoiei, din satul Secatura, comuna Margineni, rasuna de glasurile cristaline a nu mai putin de 15 copii. Parintii lor, oameni cu o situatie materiala modesta, dar foarte harnici, le-au dat viata din dragoste si i-au crescut si educat cu acelasi simtamânt. De fapt, ei au adus pe lume 18 copii, dar trei au murit la câteva luni dupa nastere. Soarta a fost nemiloasa si cu Carmil, baiatul cel mai mare, care s-a sfârsit acum 19 ani, la vârsta de 41 de ani, intr-un accident de tren. Ceilalti 14 frati traiesc si cei mai multi dintre ei sunt imprastiati prin lume, unde fiecare si-a facut un rost si s-a asezat la casa lui. Dar pâna i-au adus aici parintii lor au facut sacrificii mari ca sa-i creasca.
Munceau de la ora patru, dimineata
Cecilia Farauanu, in vârsta de 48 ani, cel de-al noualea copil, care locuieste la câtiva pasi de casa parintilor, ne povesteste: “Mama lucra la ceape (cooperativa agricola de productie-n.n.), dar si ca femeie de serviciu la scoala de lânga noi. Se trezea la ora patru dimineata ca sa faca focul si curatenie prin clase. Dupa aceea se ducea la munca la ceape. Lucra la pamânt, oriunde era nevoie. Intre timp mai tragea o fuga pe acasa. Când eram mai mici, ne pregatea mâncarea si hainele pentru a merge la scoala. Imi aduc aminte ca la un moment dat dimineata plecam la scoala zece odata. Tata a muncit pe la mai multe intreprinderi. Cei mai multi ani i-a lucrat ca tâmplar la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Bacau. Dupa lucru venea acasa si se apuca de treaba prin gospodarie. A facut, ajutat de mama, o casa cu doua camere lânga un frate de-al lui, la Margineni. Apoi s-au mutat la Secatura, la bunicul dinspre mama care avea pamânt mai mult, unde au inceput sa ridice o noua casa, pentru ca aveau deja sapte copii.” Când s-au mutat la Secatura, locuiau toti noua, impreuna cu bunicul, in doua camere, cu lut pe jos, in loc de dusumea. Incet, incet, cu forte proprii, cei doi soti au construit in continuarea celor doua camere alte trei, o bucatarie si un hol, toate spatioase, cu pardoseala.
sursa: http://www.desteptarea.ro/povestea-familiei-in-care-s-au-nascut-18-copii/
