Retrospectiva politicã a anului 2015-12-23
ANCHETE… Fãrã îndoialã, anul politic 2015 în judetul Vaslui a fost dominat de evenimentele provocate de anchetele DNA de la Consiliul Judetean Vaslui, la primãria municipiului Bârlad si în alte localitãti conduse de baronii PSD. Verificãrile procurorilor anticoruptie la vârful administratiilor publice locale au scos la ivealã grave nereguli financiare, contracte mãsluite sau acordate preferential, care ar putea avea un efect de bumerang asupra unor politicieni din PSD, în mod special, la alegerile de anul viitor. Cel mai vizat de anchetele anticoruptie pare, în acest moment, presedintele Consiliului Judetean, Dumitru Buzatu, care este si presedintele judetean al PSD. Sunt informatii cã DNA vizeazã atât contractele încheiate de CJ Vaslui în cadrul programului de modernizare a retelelor de apã-canal, managementul integrat al deseurilor, sumele cheltuite pe publicitate cu firmele lui Sebastian Ghitã, sumele oferite drept mitã electoralã în R. Moldova, multe subiecte care îi dau dureri de cap sefului de la judet. În jurul acestei anchete s-au nãscut mai multe scandaluri, unele politice, altele administrative. La Bârlad, ancheta DNA legatã de retelele de apã a condus la demisia primarului Titi Constantinescu si la sinuciderea unui cunoscut om de afaceri local, Viorel Dumitrasc. La Aquavas Vaslui, întreaga conducere a operatorului judetean a fost consideratã vinovatã pentru esecul proiectului de 100 de milioane de euro, astfel cã directorul general Barbu se va pensiona, mai mult fortat, în timp ce inginerul-sef Bãlãnescu a anuntat cã pleacã la o firmã privatã. Din perspectiva acestor cutremure administrative si financiare este posibil sã asistãm la schimbãri spectaculoase de situatie, la alegerile locale si parlamentare din acest an.
Fãrã îndoialã, evenimentul anului 2015, în administratia publicã judeteanã, a fost modul în care DNA a descãlecat la Vaslui, la Consiliul Judetean, la Aquavas, plus alte câteva firme private. În data de 8 septembrie, procurorii DNA au fãcut perchezitii la peste 60 de adrese, fiind vizate atât sediul Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, al Prefecturii, cât si sediile a trei primãrii din judet, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene. Perchezitiile au vizat mai multe birouri din sediul CJ Vaslui, inclusiv cel al presedintelui Dumitru Buzatu. Perchezitiile de la Consiliul Judetean Vaslui s-au încheiat dupã aproape zece ore, iar procurorii au ridicat 39 de saci cu documente, Buzatu spunând cã e vorba de “documente privind achizitiile, privind derularea proiectului de reabilitare a sistemului de apã si canalizare”. “Procurorii au solicitat, în pricipal, documente privind derularea proiectului de reabilitare a sistemului de apã si canalizare, documente privind achizitiile. Presupun cã existã niste suspiciuni, pentru cã altfel nu ar veni nimeni sã facã perchezitii si sã ridice documente. Ordinul de perchezitie a vizat biroul presedintelui CJ si birourile în care existau documentele solicitate”, a spus, atunci, Dumitru Buzatu. Din septembrie si pânã acum, nu se stiu multe lucruri despre ancheta DNA. În noiembrie, am aflat cã DNA face o expertizã completã a lucrãrilor de apã-canal executate în judet, operatiune mai minutioasã, care necesitã timp. Din perspectiva acestei anchete, în 2016 lucrurile s-ar putea schimba radical pentru PSD, în special pentru liderul judetean al PSD, dacã procurorii anticoruptie vor da drumul la un eventual dosar penal împotriva presedintelui CJ Vaslui, lider local social-democrat, cel mai important politician din judet. Pe final de an a apãrut o altã informatie-bombã: procurorii anticoruptie de la Ploiesti au descoperit cã deputatul Ghitã ar fi dat 350.000 euro pentru ca românii din Republica Moldova sã îl voteze pe Ponta la alegerile prezidentiale din 2014, în conditiile în care coordonarea campaniei lui Ponta în R. Moldova i-a revenit lui Buzatu. Vor procurorii DNA sã facã legãturã între conexiunile financiare ale lui Ghitã cu conducerea PSD de la Vaslui? Vom afla în 2016. Pentru douã proiecte de asistentã tehnicã si publicitate în judetul Vaslui, Dumitru Buzatu ar fi aprobat ca unor firme din Bucuresti sã li se achite în jur de 8 milioane lei (80 miliarde lei vechi). Banii s-ar fi dus în conturile a douã firme cel putin dubioase, controlate de Ghitã and comp.
Cutremurul de la Aquavas clatinã CJ Vaslui
La finele anului 2015, proiectul de apã-canal, de peste 100 milioane de euro, finantat de Uniunea Europeanã, trebuia sã fie finalizat. Ori, în loc sã anunte închiderea proiectului, inginerul sef Dorin Bãlãnescu si directorul general, Neculai Barbu, au anuntat cã pleacã din unitate, unul la o firmã privatã, celãlalt la pensie. Ce stã în spatele acestor plecãri? Se pare cã Barbu si Bãlãnescu ar fi fost scosi tapi ispãsitori în scandalul declansat de nerealizarea proiectului, în special directorul general, care ar fi trebuit sã se implice mai mult în proiect, însã nu a fãcut-o. Conform unor surse, doar 40% din totalul proiectului s-a realizat în ultimii trei-patru ani, mult prea putin fatã de ceea ce se estima initial. Este clar cã ancheta DNA, care vizeazã modul în care unele firme au câstigat licitatii la proiectul de modernizare a retelelor apã-canal, va lovi si la vârful Aquavas, dar si la Consiliul Judetean, institutia care coordoneazã total activitatea operatorului judetean. Dacã ancheta DNA va stabili cã Dumitru Buzatu este implicat în vreun fel în licitatiile de la Aquavas, inclusiv în proiectul de management al deseurilor, PSD ar putea fi într-o situatie dificilã, pentru cã va trebui gãsit, foarte urgent, un posibil candidat pentru postul de presedinte al Consiliului Judetean, cap de listã pe lista social-democratã. De aceea, pânã la jumãtatea anului 2016 este posibil sã auzim despre o decizie a DNA, care ar schimba din temelii situatia PSD în judet.
Baronul PSD de la Bârlad a demisionat. Finul îi va lua locul în lupta pentru primãrie, în acest an
În februarie 2015, Constantin Constantinescu, primar al Bârladului, anunta, cu ochii în lacrimi, cã demisioneazã de la primãrie. Constantinescu spunea, cu emfazã, cã “decada constantinianã s-a încheiat”. Edilul a demisionat în 26 februarie si a invocat motive de sãnãtate, dar nu a fãcut nicio referire la acordul de vinovãtie semnat pe 12 februarie cu procurorii Curtii de Apel Iasi, privind sãvârsirea infractiunii de conflict de interese. Ce s-a întâmplat, de fapt? Pe baza dosarului 955/189/2015, procurorii DNA l-au acuzat pe Constantin Constantinescu, de comiterea infractiunii de conflict de interese. Fostul primar ar fi cedat formal actiunile firmei sale, Constructii Consult SRL Bârlad, concubinei Cristina Andrei si ulterior, când lucrurile s-au deteriorat, contabilei Cristina Neagu. Firmele care câstigau licitatii din bani publici erau obligate sã subcontracteze sau sã cumpere materiale de la firma primarului Constantinescu. De asemenea, procurorii au spus cã primarul scotea bani din închirierea utilajelor cãtre cei care câstigau licitatiile. Doar semnarea unui acord de vinovãtie l-a salvat, pe moment, de puscãrie. Plângând, fostul primar s-a rugat de judecãtor sã-i dea o pedeapsã redusã, spunând cã este de acord cu pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare si cu pedepsele complementare si accesorii. Cel care se si vedea primar peste Bârlad a ajuns sã fie un infractor condamnat pentru coruptie, astfel cã finul sãu, controversatul deputat Adrian Solomon, va candida la primãrie în acest an. Un apropiat al fostului primar, însã, a cedat nervos si s-a sinucis. La finele anului trecut, Viorel Dumitrasc s-a spânzurat în sediul firmei sale. El fusese acuzat de procurori de faptul cã “în calitatea de administrator al SC Urbanproiect SA, în perioada 2008-iulie 2011 a participat uneori ca presedinte de sedintã, între 2008 si 2010, la sedintele CLM Bârlad prin care au fost aprobate documentatia tehnicã-economicã a obiectivului de investitii. (…) Realitatea relatiilor comerciale cu SC Urbanproiect reiese din Nota de fundamentare a DNA astfel: SC Constructii Consult a executat lucrãri emitând cãtre Urbanproiect facturi pentru executarea unor lucrãri si pentru materii prime necesare la acele lucrãri în valoare de 1.252.896,67 lei, în baza unor contracte semnate în perioada 2009-2010”.
Liberalii au o mare problemã: ce va face Corneliu Bichinet?
În timp ce liderii PSD se luptã pentru a-si demonstra nevinovãtia prin instante de judecatã sau la Parchet, liberalii îsi dau singuri lovituri la gioale, fãrã a fi vizati (încã!) de anchete anticoruptie. În PNL Vaslui sunt douã sau trei tabere, dacã e sã analizãm faptul cã deputatul Ciurariu se luptã cu Corneliu Bichinet, senatorul Marian se luptã cu Ciurariu, iar Bichinet se luptã cu cei doi parlamentari… La sedinta din decembrie 2015, ultima sedintã a CJ Vaslui, Bichinet si-a umilit colegii PNL din Consiliu. Spunând cã vrea sã ia cuvântul la final, acesta a acuzat colegii liberali cã si-au bãtut joc de el si l-au lãsat sã voteze alãturi de PSD în sedinta din noiembrie, acuzând jocurile de culise ale “artizanului care mi-a fãcut asta”, cel mai probabil fãcând referire la deputatul Florin Ciurariu, copresedintele partidului. Degeaba au încercat colegii sã protesteze, prin vocea consilierului Radu Bobârnat, care a încercat sã-i spunã cã, de fapt, este problemã de partid, nu de Consiliu Judetean, pentru cã Bichinet l-a ironizat: “Asta e problemã de comportament, domnule Bobârnat”. Problema “Bichinet” este departe de a fi rezolvatã, pentru cã este clar cã acesta va forta sã fie prima optiune a liberalilor pentru postul de presedinte al Consiliului Judetean, desi la cât sunt de scindati liberalii la Vaslui este greu de crezut cã vor lua un numãr cât de cât important de consilieri judeteni, în iunie 2016. Mai trebuie spus cã doar în Husi se cunoaste numele candidatului la primãrie, din partea PNL, respectiv senatorul Nelu Tãtaru. În restul oraselor, animozitãtile din interiorul PNL Vaslui au fãcut ca anuntarea candidaturilor sã se amâne pentru ianuarie sau februarie a.c.
