MAGIE Crãciunul din acest an a adus cu el prima faptã minunatã! Huseanul care locuia de 6 ani în bordeiul sãpat în pãmânt, fãrã nicio sursã de încãlzire, fie varã, fie iarnã geroasã, va avea parte de primele sãrbãtori într-o casã obisnuitã, la cãldurã! Doi bãtrâni cu o situatie modestã, dar cu sufletul cald, l-au primit în locuinta lor pe Mihai Gãbarã. O doamnã din Iasi, înduiosatã de soarta amãrâtului din bordei, s-a oferit sã achite bunicilor pretul chiriei pe perioada anotimpului rece. “Nu am crezut cã va veni o zi în care sã stau si eu la cãldurã, mãcar de Crãciun. Din suflet, vã multumesc”, a spus Mihai Gãbarã, bucuros, asa cum demult nu a mai fost.
Anul acesta, dupã sase ierni geroase, huseanul care si-a sãpat un bordei în pãmânt, ca sã aibã si el mãcar acest adãpost, va avea un Crãciun asa cum nici nu mai îndrãznea sã spere! O familie de oameni cumsecade a acceptat sã îl primeascã pe husean, închiriindu-i o camerã pentru toate lunile anotimpului rece. Chiria o va plãti o ieseancã grozavã, Alina Bucur, ale cãrei fapte bune ajung tot mai des la Husi, orasul unde s-a nãscut sotul sãu. Pasionatã sã ajute oamenii, Alina a venit aici, a vorbit cu gazdele si s-au înteles într-o clipã. “Noi îl stim pe Mihai Gãbarã. El e de multã vreme un om de casa noastrã, cum se zice. E bãiat tare necãjit. Noi suntem bolnavi, el ne mai ajutã prin gospodãrie. Ca sã nu mai stea acolo, noi îl primim. Avem o camerã unde poate sã stea, cã e vai si amar de el, la vremea asta, sub pãmânt, în bordei. Oricum, el e obisnuit cu noi. Vine des aici si ne ajutã la treabã”, a spus doamna Margareta. “Chiar dacã gazdele spun cã nu vor mare lucru, eu vreau sã achit aceastã chirie, ca sã am certitudinea cã nu îl vor da afarã pânã la sfârsitul iernii. Nu e posibil ca un om sã locuiascã în asemenea conditii, am fost socatã de ceea ce am vãzut la Husi, când am mers prima datã la locul în care trãia acest om”, a spus Alina Bucur. Apoi, cu încântarea cã a mai realizat o faptã bunã si a salvat încã un om dintr-o situatie cumplit de grea, Alina le-a împãrtãsit bucuria prietenilor sãi virtuali. “De azi, nea’ Mihai are un acoperis deasupra capului. Multumim familiei care l-a primit în gazdã, multumesc Iordache Mihaela pentru ajutorul oferit. I-am cumpãrat si ghete de iarnã”, a spus Alina Bucur.
“Nu am mai gândit eu cã voi sta de Crãciun într-o camerã, la cãldurã, lângã o sobã”!
“Nu am cuvinte sã vã multumesc! Eu nu speram vreodatã la asa ceva. Oamenii buni, care sã vrea sã te ajute, nu sunt usor de gãsit. Da, sunt fericit! Nu am mai gândit eu cã voi sta de Crãciun într-o camerã, la cãldurã, lângã o sobã”, spune Mihai. Îsi aminteste cum era viata lui de sãrbãtori acolo, sub pãmânt. “Era greu! Uneori era zãpadã mare si ger si vântul sufla tare! Oricâte haine puneam pe mine, tot era frig. De multe ori am spus cã e ultima noapte si a doua zi n-am sã mã mai trezesc. Anul acesta însã, de când s-a scris despre mine, parcã totul s-a schimbat. Îi multumesc domnului doctor Nelu Tãtaru, care a venit aici, la bordei, când a auzit cã sunt bolnav si aveam o mânã ruptã. M-a luat la spital, cu toate cã nu aveam nici mãcar buletin, mi-a fãcut toate analizele. Mi-a dat medicamente. Mi-a spus sã mai trec pe la el, sã mã vadã. Dar mi-a fost rusine sã mã duc la dumnealui, la cabinet. Eu nu prea aveam unde sã mã spãl cum trebuie. Dar, într-o zi, nu mi-a venit sã cred când l-am vãzut cã vine iar aici, la bordei, sã vadã cum merge treaba cu mâna pe care mi-a tratat-o. Eu nu credeam cã dânsul îsi mai aduce aminte de mine. E un om extraordinar, sã îi dea Dumnezeu sãnãtate! Si pentru doamna de la Iasi, Alina Bucur, nu am cuvinte sã îi multumesc! Îmi doresc cel mai mult sã fac baie, sã fie cald în casã si sã stau într-o cãmãrutã cum stau toti oamenii”, a spus, fericit, “omul din bordei”.
