CUMPLIT A venit iarna, noptile sunt reci ca sloiul de gheatã, însã omul din bordeiul sãpat la marginea Husului tot acolo locuieste. În pãmânt, ca într-un fel de mormânt improvizat, omul în vârstã de 46 de ani îsi duce traiul, fãrã nicio sperantã. Câtiva elevi, auzind de el, au mers sã îi ducã acestuia câteva haine si ceva de mâncare. Nu le-a venit copiilor sã creadã cã un om poate supravietui în aceste conditii. “Aici e mai rãu ca într-un mormânt! Mãcar atunci esti mort si nu mai simti nimic, dar omul acesta e viu”, a spus, cu uimire, unul dintre elevi.
Viata bãrbatului de 46 de ani, Gabãrã Mihai, care locuieste de câtiva ani buni într-un bordei, din marginea cartierului “Dric”, nu departe de cimitirul “Sf. Toma”, nu s-a schimbat de astã-varã! Cu exceptia faptului cã, dupã ce povestea sa a fost cunoscutã, iar autoritãtile l-au ajutat sã îsi facã un indispensabil act de identitate, omul tot acolo locuieste. Pentru cei care trec prin zonã, în aceste zile friguroase, numai gândul cã cineva poate locui în pãmânt, fãrã nicio sursã de încãlzire, fãrã luminã, fãrã nimic, pare sinistru. Venirea iernii face situatia si mai greu de înteles. Câtiva copii cu suflet bun au mers în aceste zile sã îi ducã ceva de mâncare si câteva haine omului din bordei. “Mi-au adus copiii câteva haine. Acestea sunt. Le multumesc frumos”, spune el, arãtând spre patul improvizat din câteva scânduri, unde erau asezate darurile copiilor. Se plânge cã e tare greu si cã noaptea e frig cumplit. Nu poate sã punã nicio sobã cât de micã acolo, în groapã, întrucât se teme sã nu ia foc lemnele si stuful cu care si-a acoperit bordeiul. Stie cã nu are cine sã îl ajute si nu sperã la nimic. Doar câtiva vecini îl înteleg, altii îl vorbesc de rãu.
“Noi în casã tremurãm, dacã se stinge focul, dar el în pãmânt?”
“Sunt oameni rãi pe aici, pe la noi. Când a venit vorba sã fie ajutat, au sãrit si l-au fãcut în tot felul. Nu poti întelege de ce, când vezi un om amãrât, sã sari sã-i mai dai si tu în cap. Ne e milã de el. Noi în casã tremurãm, dacã se stinge focul, dar el, aici, în pãmânt? Dacã cineva i-ar da câtiva boltari, i-am face o cãmãrutã cât de micã. Venim noi sã îl ajutãm, sã o ridicãm, numai sã aibã cu ce o face. Dimineata îl vedem înghetat, cum iese de acolo. Dacã vine gerul cel mare, va muri ca un câine, în pãmânt. L-am ajuta mai mult, dar si noi suntem amãrâti”, a spus unul dintre vecinii sãi, Marin, 35 de ani.
