SĂRBĂTOARE Creștin-ortodocșii îl sărbătoresc pe 30 noiembrie, în ultima zi de toamnă, pe Sfântul Apostol Andrei, creștinătorul neamului românesc, numit și „Cel dintâi chemat” întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Această sărbătoare este cunoscută pentru obiceiul de a pune grâu la încolțit pentru testarea belșugului din anul următor. Aproape 720.000 de români, dintre care 368.523 bărbați și 349.079 femei, își sărbătoresc onomastica sâmbătă, de ziua Sfântului Apostol Andrei, potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI)
Din Biblie aflăm că Andrei este fratele apostolului Petru. Originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, ei aveau o casă în Capernaum și erau pescari. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Iisus și zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumiiă”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuiește Hristos”. De aceea Andrei a fost numit „Cel dintâi chemat”.
Numele „Andrei” derivă din grecescul „Andreas”, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Tradiția Bisericii arată că, după înălțarea lui Hristos la cer și după Cincizecime, apostolii au tras la sorți ca să meargă în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, lui Andrei i-au căzut sorții să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (în prezent Dobrogea) și până în Crimeea. Andrei a avut și un sfârșit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei.
Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat ă”Ocrotitorul Românieiă”. Același for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească națională. Ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică și este zi liberă din 2012.
Tradiții de Ajunul Sf. Andrei: vin strigoii, dați cu usturoi!
Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre momentele în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică. „Andreiu’ cap de iarnă”, cum îi spun bucovinenii, permite astfel interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurilor rele la oameni și animale.
În noaptea Sfântului Andrei se desfășoară, astfel, cea mai importantă „acțiune”: păzitul usturoiului. Fete și flăcăi veghează și petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calitățile necesare pentru a-i proteja împotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic și va aduce pețitori. Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și a câmpurilor, se aduc în casă crenguțe de vișin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belșug. Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar și a casei gospodarului în noul an.
Tradiția mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-și afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soț. Tot pentru a-și vedea ursitul, fetele stau peste noapte în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia. Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei și prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar și dacă va fi pace sau război. Multe biserici au ca ocrotitor pe Sfântul Andrei, dar cel mai mare pelerinaj are loc la Peștera Sfântului Andrei în Dobrogea lângă satul Ion Corvin.
