PRIM-SECRETAR…În plinã crizã administrativã, Guvernul Ponta mai emite o legea tâmpitã, prin care prefectii primesc puteri sporite în judete. Asta, dupã ce trei instante din România au decis cã Ponta a încãlcat legea refuzând sã organizeze alegeri partiale în cazul posturilor de primar, sef de Consiliu Judetean si de parlamentar vacante. În judetul Vaslui, cazul de la Bârlad, în care primarul Constantinescu a plecat din functie prin demisie, dar guvernul nu a mai organizat alegeri de aproape nouã luni de zile, este cel mai clar exemplu. În situatiile în care institutiile publice sunt blocate, salariile nu se plãtesc, nu se pot stabili taxele locale sau alte plãti din cauzã cã nu mai existã drept de semnãturã, cei care se vor ocupa de aceste mãsuri administrative vor fi prefectii, spune Ponta. Solutia gãsitã de Guvern a fost sã-i dea atributii sporite prefectului în sensul cã acesta va decide cine este persoana care va fi ordonatorul de credite, dacã nu existã primar sau presedinte de CJ. Desi potrivit legii prefectii sunt înalti functionari publici, în realitate acestia sunt apropiati ai puterii. Actele emise de Consiliul Judetean Vaslui, în cazul în care Buzatu ar fi ridicat de DNA, de exemplu, ar putea fi verificate de cãtre un om numit special de prefectul Puicã. Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, ieri, Curtea Constitutionalã cu privire la legea prin care prefectii vor putea verifica legalitatea actelor presedintilor de Consilii Judetene si vor sesiza organele competente, seful statului motivând cã mãsura este interzisã de Legea fundamentalã.
Potrivit actualelor reglementãri, prefectul verificã legalitatea actelor administrative ale primarului, ale Consiliului Judetean si ale Consiliului Local. Legea, initiatã de senatorul PNL Andrei Volosevici si adoptatã la finalul lunii septembrie de Senat, introduce si actele presedintelui de CJ – precum si cele întreprinse în baza delegãrii atributiilor de cãtre seful Consiliului Judetean sau de cãtre primar – în aceastã listã de dispozitii ce pot fi verificate si contestate de prefect. În situatiile prevãzute de Legea Prefectilor, cum a fost denumitã deja ordonanta, este vorba despre imposibilitatea de a se aproba bugetul local sau rectificãri ale bugetului local, imposibilitatea de a stabili în termenul legal (pânã la 10 noiembrie 2015) nivelul impozitelor si taxelor locale pentru anul 2016, imposibilitatea emiterii autorizatiilor de constructie si imposibilitatea acordãrii unor drepturi sociale respectiv de asistentã socialã, protectia copilului, ajutoare pentru încãlzire, venit minim garantat. Legea mai prevede cã drepturile de asistentã socialã (alocatie, mãsuri de protectie socialã, ajutoare pentru încãlzire acordate persoanelor cu venituri mici, etc.) vor putea fi aprobate de cãtre secretarul unitãtii administrativ-teritoriale sau de persoana numitã de prefect în acest sens, în situatia în care primarul nu îsi poate exercita atributiile, iar în situatia majorãrii sau diminuãrii bugetului local cu sume de la bugetul de stat, prin hotãrâre de Guvern – posibilitatea ca prefectul sã desemneze o persoanã care sã preia calitatea de ordonator principal de credite si care sã aibã dreptul de a rectifica bugetul local prin aprobarea unei decizii, cu avizul Administratiei Judetene a Finantelor Publice. Referitor la nivelul impozitelor si taxelor locale pentru anul 2016, prefectul are posibilitatea aprobãrii lor prin dispozitie a primarului, în cazul în care consiliul local este dizolvat, sau, în cazul în care nici primarul nu-si poate exercita atributiile, prin decizie aprobatã de cãtre secretarul unitãtii administrativ-teritoriale (sau de cãtre persoana desemnatã de prefect sã preia calitatea de ordonator principal de credite), cu avizul Administratiei Judetene a Finantelor Publice. La nivel de Consiliu Judetean, emiterea autorizatiilor de construire, care se face de cãtre presedintii consiliilor judetene, se va face cu avizul prealabil al secretarului unitãtii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de cãtre prefect, pentru lucãrile care se executã la imobile situate pe raza unitãtilor administrativ-teritoriale unde primarul nu îsi poate exercita atributiile, în cazul în care presedintele CJ nu îsi poate exercita atributiile.
Sã mori de râs, nu alta: Puicã poate sã atace în instantã hotãrârile semnate de Buzatu, personal!
Presedintele Klaus Iohannis atrage atentia cã o lege nu poate modifica dispozitii ale Constitutiei, adãugând noi criterii. “Într-o interpretare literalã a dispozitiilor constitutionale ale art. 123 alin. (5), modificãrile aduse de legea dedusã controlului de constitutionalitate sunt contrare acestor dispozitii, întrucât textul Legii fundamentale nu introduce în enumerarea limitativã a actelor care pot fi atacate de prefect la instantele de contencios administrativ si actele presedintelui consiliului judetean, referindu-se exclusiv la actele consiliului judetean, ale consiliului local si ale primarului”, se aratã în sesizarea fãcutã la CCR, care precizeazã cã astfel de modificãri nu pot fi aduse decât prin revizuirea Constitutiei. Astfel, presedintele contestã legalitatea unei mãsuri care i-ar da prefectului puterea de a sesiza organele competente cu privire la actele presedintilor de CJ. Klaus Iohannis sesizeazã aspecte de neconstitutionalitate si în privinta modului în care legea a trecut de Parlament, dar si în privinta unor norme de tehnicã legislativã. Astfel, presedintele atrage atentia cã legea senatorului PNL, adoptatã de Senat, în calitate de Camerã Decizionalã, nu a fost discutatã în Parlament în baza principiului bicameralismului. Legea senatorului PNL Andrei Volosevici modificã, pe de o parte, Legea administratiei publice locale, lege care trebuie discutatã de cãtre Senat, ca for decizional, dar si Legea privind prefectul si institutia prefectului, care trebuie discutatã de Camera Deputatilor, în calitate de for decizional.
