FURÃCIUNE…Furtul de material lemnos din pãdurile vasluiene începe sã se transforme într-un adevãrat fenomen. Grav este cã adevãrate jafuri au loc chiar în pãdurile aflate la câtiva pasi de municipiul Vaslui, cum ar fi în pãdurea de la Chitoc. În mai putin de douã luni, lemn în valoare de aproximativ jumãtate de miliard de lei vechi a dispãrut fãrã ca cineva sã fie tras la rãspundere. Mai mult, pentru a se masca furtul, a fost folosit si un ciocan de marcaj pe care proprietarul l-a declarat apoi furat. Se pare cã toate acestea s-au petrecut sub oblãduirea conducerii Ocolului Silvic Brodoc. Acest lucru explicã faptul cã ciocanul unui inginer silvic de la Brodoc a fost folosit pentru marcare si apoi declarat furat. Jaful pãdurilor vasluiene a devenit, de ceva vreme, un fenomen care cere mãsuri imediate. Astfel, se pune problema dacã nu cumva este necesarã înfiintarea unui DNA care sã se ocupe tocmai de acest fenomen. Mai ales cã, multi specialisti sustin cã fenomentul furtului de material lemnos din pãduri ar putea fi stopat în totalitate dacã se va dori acest lucru.
De la an la an, sute de metri cub de lemn dispar din pãdurile vasluiene fãrã ca nimeni sã facã ceva concret. În mâna politistilor sau a jandarmilor ajung cei care furã câte un metru cub sau chiar mai putin, dar adevãratii hoti de lemne sunt bine mersi, acoperiti poate chiar de cei care ar trebui sã ia mãsuri împotriva lor. Un astfel de caz s-a petrecut în Ocolul Silvic Brodoc, districtul Chitoc. Acolo, în mai putin de douã luni, peste 80 de metri cubi de lemn de cea mai bunã calitate pur si simplu s-au evaporat. Si asta doar asa, la o primã evaluare pentru cã, deocamdatã, nu a fost stabilitã paguba realã. “Cei care au furat aici au stiut ce fac. Asemenea arbori, cu diametrul de 40-50 de centimetri, nu îi poti lua cu cãruta din pãdure. Hotii au avut la dispozitie tractoare si utilaje grele pentru a scoate lemnul din pãdure. Nu poti face lucrul acesta fololsindu-te de unul sau doi cai înhãmati”, a declarat un specialist silvicultor. Furtul a ajuns si la urechile celor din conducerea Directiei Silvice Vaslui care au demarat un control. Deocamdatã au reusit sã stabileascã un prejudiciu aproximativ pentru cã, spun unii, mai au de verificat pânã sã afle care a fost valoarea totalã a prejudiciului. Curios este faptul cã, de la locul de muncã, a dispãrut tocmai cel care ar fi trebuit sã apere pãdurea, pãdurarul Mircea Popa. Acesta si-a luat concediu de odihnã, dar, deocamdatã, nu au fost luate niciun fel de mãsuri împotriva lui. Mai mult, se pare cã s-a încercat si acoperirea urmelor dezastrului. “Au folosit o metodã cunoscutã de multi. Aceea de ardere a cioatelor rãmase pentru a da senzatia cã nu sunt proaspãt tãiate”, a mai spus specialistul silvic.
Povestea ciocanului de marcaj dispãrut
Unii dintre cei care au vãzut dezastrul de la Chitoc au povestit cã sefii Ocolului Silvic Vaslui au încercat sã acopere furtul prin toate mijloacele. Au încercat marcarea copacilor doborâti si a cioatelor rãmase. Pentru acest lucru ar fi fost folosit ciocanul de marcaj al unui inginer silvic de la Brodoc. Numai cã, la un moment dat, acesta si-a dat seama cã o poate încurca asa cã a decis sã declare cã, de fapt, nu el este cel care a fãcut marcarea arborilor, ci altcineva care i-a sustras unealta. Curios este faptul cã inginerul silvic s-a decis sã-l declare furat abia dupã ce au fost marcati arbori de peste jumãtate de miliard de lei. Acest lucru poate ridica semne mari de întrebare printre care si dacã nu cumva furtul nu este strãin celor care ar fi trebuit sã protejeze pãdurea. Iar povestea cu ciocanul de marcaj furat pare cusutã cu atã albã. Un asemenea obiect are un regim special si nu poate sta aruncat pe oriunde. Plus cã, pentru marcarea si doborârea a 80 de mc de material lemnos ai nevoie de timp, acest lucru neputându-se realiza în câteva ore. Se pune întrebarea, dacã ceea ce sustine inginerul de la Ocolul Silvic Brodoc este adevãrat, de ce nu a semnalat lipsa unealtei la data disparitiei ei si a asteptat sã treacã ceva timp.
Se cer mãsuri concrete împotriva hotilor de lemne
Dupã sutele de cazuri de furturi de material lemnos din pãdurile vasluiene si nu numai, unele dintre ele petrecute chiar sub nasul celor care ar trebui sã protejeze pãdurea, se pune întrebarea dacã nu cumva este necesarã înfiintarea unei structuri care sã se ocupe de acest fenomen. Dacã, pentru corupti a fost înfiintatã Directia Nationalã Anticoruptie, se impune înfiintarea unei asemenea Directii si împotriva celor care devasteazã pãdurea. Asta si în contextul în care furturile masive de material lemnos se fac tocmai cu sprijinul unor persoane din aparatul silvic, corupti si pusi pe cãpãtuialã. Exemple de furturi masive de material lemnos mai sunt, nu numai cel din Chitoc. Si în comuna Albesti au dispãrut fãrã urmã aproximativ 200 de hectare de pãdure si nimeni nu a fost gãsit, pânã acum, vinovat. Asta deoarece furturile se fac cu stirea autoritãtilor locale si dupã ce politistii din comunã închid ochii.
