CONTRASTE Dupã cinci ani de la momentul în care au fost gãsiti pe un câmp din zona “Dric 3” a municipiului Husi, locuind sub cerul liber, între patru pereti, ridicati din vãlãtuci, doar pânã la nivelul geamurilor, o familie din Husi poate spune cã viata i s-a schimbat numai datoritã oamenilor buni si sensibili la povesti de viatã dureroase. Dacã atunci se acopereau cu un celofan zi si noapte, pentru a se feri de vânt si de ploaie, mai ales când George, scolarul familiei, avea teme de fãcut, iatã cã acum, dupã cinci ani, în cãsuta lor, ridicatã cu ajutorul oamenilor cu suflet mare, s-a aprins si primul bec! “Nu mai puteau copiii de fericire, când au vãzut cã si noi avem luminã în casã, cum au vãzut ei la ferestrele oamenilor din jur”, spune mama, cu emotie.
Unii, probabil, îsi mai aduc aminte de povestea tristã a familiei Victoritei, femeia care, neavând unde sta cu cei doi copii, si-a ridicat, împreunã cu sotul, patru pereti, pe un teren primit de la Primãrie. Nu au avut bani sã ridice zidurile pânã mai sus de nivelul geamurilor, asa cã, în interiorul celor patru pereti, si-au pus o sobã micã, niste obiecte de mobilier vechi si… o usã! Deasupra lor nu era decât cerul, iar când vena ploaia, acestia se bãgau cu totii sub un celofan anume pregãtit pentru vremea rea. Cel mai mult suferea George, pustiul care exact în acel an intrase în clasa I. Si atât de mult îi plãcea sã îsi facã temele, încât o ruga pe mama sã îl acopere cu celofanul, ca sã îsi facã liniutele si bastonasele cerute de doamna învãtãtoare, chiar dacã peste ei apa curgea, siroaie. Înduiosati de povestea aceasta, o multime de oameni au sãrit atunci sã îi ajute, iar solidaritatea celor cu suflet bun a fost atât de grozavã, încât, pânã a dat prima ninsoare, Victorita Lila si cei doi copii ai ei, George si Adina, au pãsit într-o casã adevãratã! “Niciodatã nu am crezut cã cineva te poate ajuta sã îti ridici o casã. O casã e greu de construit. Noi am fãcut patru pereti neterminati si am fãcut multã foame, ca sã strângem banii! O doamnã care avea o firmã la Iasi ne-a ajutat mult, dar si oameni din Husi ne-au fost alãturi. Dumnezeu îi va ajuta pe fiecare în parte, pentru cã, practic, ne-au salvat. Nu stiu ce s-ar fi întâmplat cu noi, dacã am fi rãmas acolo”, a spus Victorita Lila.
Husenii din “Dric 3” au si ei luminã!
Au urmat cinci ani în care nu le-a fost usor, cel mai greu fiind de trãit la lumina lumânãrii, zona întreagã fiind, de altfel, neelectrificatã, ani la rând. Acum, de câteva zile, în casa lor s-a aprins primul bec. George, ajuns în clasa a V-a, a fost primul care a dat vestea cea mare: “Avem si noi luminã în casã”, a spus bãiatul, cu aceeasi bucurie timidã, cu care, în urmã cu cinci ani mãrturisea cât de mult îi place sã scrie si sã deseneze, chiar dacã afarã… plouã! “E frumos la noi. Becul face luminã mare, în toatã casa. Avem si televizor”, spun cei doi copii, George si Adina, care, de nouã luni, mai au un frãtior. Fãcând cu gândul un arc peste timp, mama e convinsã cã niciodatã nu ar putea multumi îndeajuns oamenilor care i-a ajutat. “Exact acum cinci ani ne-ati gãsit aici, stând între peretii fãrã acoperis. De fapt, nu erau decât patru pereti si o usã. Dupã ce oamenii au aflat de noi, au venit parcã trimisi de Dumnezeu, cu bunãtate, cu gândul de a ne ajuta. Nu as putea niciodatã sã le multumesc asa cum ar merita! S-a ridicat casa încet-încet, am muncit si noi cum am putut, iar acum avem o micã gospodãrie, cu câteva pãsãri, cu câtiva purcei. De câteva zile avem si luminã în casã! Am strâns cu greu 3.500 lei, ca sã plãtim racordul, dar când am vãzut fericirea copiilor, care îsi doreau asa de mult luminã, nu mi-a mai trebuit altceva. Adina citeste cãrti de povesti. Îi place. Am avut noroc sã fim ajutati de oameni foarte inimosi”, a spus Victorita. De altfel, reteaua electricã din zona Dric 2 si Dric 3 din municipiul Husi a fost finalizatã, iar husenii care si-au ridicat locuinte noi în aceste cariere îsi pot aduce lumina electricã în locuinte. “E o realizare faptul cã putem avea luminã. Ne putem muta în aceastã iarnã, putem sã stãm si noi linistiti, la casele noastre. De doi ani am terminatã casa în Dric 3, dar am stat pe la pãrinti, cãci în casa noastrã nu aveam curent electric. Acum e bine”, a spus huseanca Andreea Patras, 36 ani.
