DEZNÃDEJDE… Nu mai este mult pânã la finalul unui alt an, iar despre soseaua de centurã a Husului Ministerul Transporturilor, CNADNR-ul, dar nici ceilalti factori pentru care proiectul ar trebuie sã fie prioritar, nu mai spun nicio vorbã! Sute de familii de huseni stau, în continuare, cu fricã în apartamentele si casele de pe cele patru strãzi pe care trec zilnic vehicule de mare tonaj, întrucât fundatiile si peretii clãdirilor sunt serios afectate de „cutremurele” zilnice. „Nu sunt bani”, spun guvernantii, desi, culmea, tocmai pentru asemenea proiecte de anvergurã, UE oferã finantare. Senatorul de Husi, Nelu Tãtaru, a reiterat aceastã problemã în Parlament, sustinând recent si o interventie în plen pe subiectul amplu al infrastructurii din Moldova.
Desi este un proiect strategic al zonei, având în vedere cã implicã, între altele, conditiile de trafic pentru vehiculele de mare tonaj care, zi si noapte, circule spre si dinspre Vama Albita (cel mai mare punct de trecere a frontierei de est a UE), soseaua ocolitoare a municipiului Husi nu este o prioritate pentru Ministerul Transporturilor. Ultimele vesti despre acest proiect au fost obtinute de senatorul Nelu Tãtaru, în urma unor interpelãri insistente cãtre cei îndrituiti. „(…) În cadrul POS-T 2007 – 2013, prin contractul de finantare, s-a realizat doar <<Pregãtirea pentru constructia variantelor de ocolire Stei, Alesd (Sud si Nord), Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Bistrita, Husi>>, nu si executarea lucrãrilor. Pe 25 septembrie 2009, CNADNR-ul a semnat contractul de <<Asistentã Tehnicã pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiectului Tehnic, Detaliilor de Executie si a Documentatiei de Atribuire pentru varianta de ocolire Husi>>. Valoarea totalã a contractului a fost de 1.258.170 lei, iar firma care a câstigat licitatia a fost TRAPEC SA. Proiectul va primi finantare pentru executie, în cadrul POS-T 2014 – 2020”, au spus, generic, oficialii, fãrã niciun fel de alt reper cronologic mai… concret. „În orasele din Moldova nu se vrea sã se investeascã, nu se vrea sã se facã nimic. Asta e concluzia mea. Dumneavoastrã siti câte cereri am fãcut si cât m-am rugat de Primãrie sã ne ducã TIR-urile de aici, cã se dãrâmã blocul, dar nu s-a fãcut nimic. Eu am balconul chiar spre <<Variantã>> si cred cã mult nu mai e si cade în capul cuiva. Primãria Husi nici nu ar avea cu ce bani, cã bani atât de multi, pentru o sosea ocolitoare, trebuie sã vinã de la Bucuresti sau din fonduri europene. Dar nu se vrea. Am fãcut deja, dar urmeazã sã o trimit, o scrisoare la domnul presedinte Iohannis. Sã vãd ce zice si dumnealui. Nu cred cã rezolvãm nimic, dar mãcar încercãm”, a spus huseanul Gheorghe Damian, 61 de ani.
„Miliarde de euro în Bucuresti si Ilfov, iar la Vaslui doar 130 milioane lei”!
„Oficiul National al Registrului Comertului a confirmat, dacã mai era necesar, o realitate chinuitã – Moldova este ocolitã de investitori. Chiar dacã investitiile strãine directe din ultimii 25 de ani au totalizat, la nivel national, aproximativ 33 de miliarde de euro, mai mult de jumãtate din acesti bani au avut ca destinatie Bucuresti si Ilfov, judete precum Vrancea, Vaslui sau Botosani atrãgând investitii de doar câteva zeci de milioane de euro. Astfel, dacã zona capitalei a atras cei mai multe investitii strãine, Moldova, regiunea în care au ajuns cei mai putini bani, a înregistrat de zece ori mai putine investitii. Valoarea investitiilor în unele judete din aceastã zonã este nesemnificativã, spre exemplu 130 de milioane de lei în judetul Vaslui. Este adevãrat cã judetul în care este înregistrat sediul social al societãtilor este important, existând posibilitatea ca unele investitii strãine din Moldova sã aparã la Bucuresti, acolo unde rezidã sediul social al majoritãtii investitorilor, dar aceasta nu înseamnã cã situatia din Moldova nu este una cel putin problematicã. Chiar dacã, în realitate investitiile sunt mai mari decât în statistici, acestea rãmân mici, infime comparativ cu celelalte zone din tarã. (…) Dacã ne raportãm la costul fortei de muncã, tocmai salariile mici de care vorbeam ar trebui sã îi atragã pe investitori în Moldova. Totusi, lipsa infrastructurii este un obstacol prea mare pentru a fi trecut cu vederea. Nu numai cã Moldova nu are nicio autostradã, ci doar proiecte, dar drumurile nationale sunt pline de plombe, din ce în ce mai nesigure si supraaglomerate. (…) Mai mult, pe cât de absurd, pe atât de adevãrat este cã desi sunt atâtea de fãcut la capitolul drumuri, banii, atâtia cât sunt, nu sunt cheltuiti, dar se solicitã bani suplimentari si se introduc accize pentru a finanta autostrãzi care continuã sã fie inexistente”, a sustinut senatorul husean, Nelu Tãtaru, în plenul Senatului.
